vineri, 21 octombrie 2011
Aniversarea zilei: Alfred Nobel
Alfred Nobel (n. 21 octombrie 1833, Stockholm - d. 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia; pronunție aproximativă: 'al.fred no'bel) a fost un chimist, inventator și om de afaceri suedez. Printre altele, el a inventat dinamita și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.
Immanuel Nobel, tatăl lui Alfred, inginer de profesie, s-a confruntat de multe ori cu problema aruncării în aer a blocurilor de piatră pentru a putea construi poduri și clădiri în Stockholm. Deși mama sa, Andrietta Ahlsell, provenea dintr-o familie bogată, anul 1833 avea să fie un an nefast pentru familia Nobel datorită falimentului căruia tatăl său a trebuit să-i facă față.
Tragicul eveniment, care se repetă de altfel câțiva ani mai târziu, îi desparte pentru o bună bucată de timp pe cei doi soți, tatăl său plecând, în 1837, în Finlanda și Rusia pentru a-și porni o nouă carieră. Andrietta rămâne la Stockholm și, pentru a-și putea susține financiar familia, deschide o băcănie care îi aduce un venit modest.
Între timp tatăl său pune pe picioare o companie în St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei rusești și îi convinge pe generalii ruși de utilitatea plasării unor mine acvatice pentru a împiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au ținut la distanță flota britanică în timpul războiului Crimeei (1854-1856).
În 1842 Immanuel își poate permite să-și aducă familia în St. Petersburg. Aici, fiilor săi li se predă științele naturii, limbi străine și literatură. La 17 ani Alfred vorbea fluent suedeza, rusa, franceza, engleza și germana. Era atras deopotrivă de literatura engleză și de „științele exacte” cum ar fi fizica sau chimia.
Timp de doi ani Alfred avea să viziteze Suedia, Germania, Franța și Statele Unite. La Paris are șansa să lucreze în laboratorul unui chimist renumit pe atunci, T.J. Pelouze. Aici îl întâlnește pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero, care cu trei ani în urmă inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic și de instabil.
Nitroglicerina a fost considerată în epocă mult prea periculoasă pentru a putea fi folosită în practică, datorită faptului că putea provoca explozii la variații mici de temperatură sau presiune. Alfred era însă interesat de posibilitatea folosirii ei în construcții și începe să lucreze la elaborarea unor metode de controlare a exploziei cu nitroglicerină.
În 1852 Alfred este chemat să lucreze pentru compania tatălui său care cunoștea o dezvoltare continuă datorită livrărilor către armata rusă. Cu toate acestea, sfârșitul războiului avea să provoace cel de-al doilea faliment al lui Immanuel Nobel. El își luă doi dintre fiii săi, Alfred și Emil, și se reîntoarse la Stockholm.
Ajuns în orașul său natal, Alfred continuă cercetările prin care încearcă să folosească nitroglicerina ca exploziv. Cercetările sale vor avea însă urmări tragice, determinând, în 1864, moartea fratelui său Emil. Autoritățile se văd nevoite să-i interzică experimentele în interiorul orașului. Alfred se mută pe un vas ancorat în Lacul Mälaren.
În curând Alfred avea să descopere că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarț se formează o pastă care putea fi modelată în diferite forme și dimensiuni. În 1867 își brevetează invenția sub denumirea de dinamită. Pentru a putea declanșa explozia, Alfred brevetează o altă invenție, un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.
Datorită faptului că dinamita reducea substanțial costurile aruncării în aer a blocurilor de piatră, Alfred a făcut din vânzarea dinamitei o afacere profitabilă, astfel încât fabrica sa din Krümmel (azi un cartier al orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produsele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia.
Datorită pasiunii sale pentru călătorii Hugo l-a denumit „cel mai bogat vagabond al Europei”. Cu timpul Alfred și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20 de țări, iar când nu călătorea lucra intens în laboratoarele sale.
În 1896 Alfred Nobel moare. Brevetase peste 355 de invenții, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială și mătasea sintetică.
Sursa: Wikipedia
"Dacă aş avea mii de idei şi doar una din ele s-ar dovedi a fi bună, aş fi satisfăcut."
"Speranţa este vălul naturii pentru a ascunde goliciunea adevărului."
ALFRED NOBEL
In fiecare an, poşta suedeză pune în circulaţie câte o serie de mărci poştale dedicate câştigătorilor premiului. Este şi singura ţară care a păstrat această tradiţie de foarte mulţi ani, pentru că au mai fost mărci cu câştigători ai premiului şi în alte ţări, dar numai cu caracter sporadic.
RăspundețiȘtergereMax Peter, n-am stiut chestia asta.
RăspundețiȘtergereInteresant si materialul si ceea ce a spus Max!
RăspundețiȘtergereFelicitari!
Multumesc, Melly!
RăspundețiȘtergereImpresionanta biografie a lui Alfred Nobel ne preziti tu Cristi, aici si sunt foarte incantata de ceea ce citesc.
RăspundețiȘtergereUite cum descopar eu aici la tine, inca o dovada, ca daca vrei cu adevarat sa realizezi ceva maret care sa dainuie peste timp, obstacolele si incercarile vietii, nu sunt poveri.
Imi place foarte mult si aceasta postare a ta!
O noapte senina iti doresc Cristi! :)
Multumesc, la fel, Stefania! Ma bucur ca iti place postarea. :)
RăspundețiȘtergereUn material interesant, dar, imi pare ru sa o spun, nici dinamita si nici matasea artificiala sau pielea artificiala nu sunt niste castiguri pentru omenire...
RăspundețiȘtergerePS Ai un ping la ART Club !
Nu am fost curios sa caut date despre Nobel , singurele lucruri pe care le stiam despre el erau ca este chimist, ca are foarte multe inventii, si ca a militat pentru pace...Ma bucur totusi ca am citit mai multe despre el acum :)
RăspundețiȘtergereAsa cum se spunea si mai sus, este bine cand oameni de o reala valoare sunt mentionati, poate asa revenim la o scara valorica demna de urmat..
Zi faina sa ai.
Multumesc pentru ping, Zina! Ma revansez cu prima ocazie. :)
RăspundețiȘtergereSi eu am aflat mai multe ieri in afara de ceea ce stiam, ganguritu. O zi buna si tie!
RăspundețiȘtergere