vineri, 30 decembrie 2011
Un bărbat de 99 de ani vrea să divorţeze pentru că soţia sa l-a înşelat în urmă cu 60 de ani
După mai bine de şapte decenii de mariaj, un bărbat în vârstă de 99 de ani vrea să divorţeze după ce a descoperit că soţia sa l-a înşelat în urmă cu 60 de ani. În timpul unei curăţenii generale pe care o făcea în apartamentul lor din Roma, el a găsit un teanc de scrisori de dragoste ale soţiei sale către un iubit secret, datate cu 60 de ani în urmă, scrie Daily Mail.
Bărbatul a turbat de furie şi a decis să divorţeze de cea care i-a fost alături timp de 77 de ani. Amândoi şi-au găsit câte un avocat şi urmează să aibă prima întrevedere cu aceştia în luna martie.
Antonio şi Rosa s-au căsătorit în Napoli în 1934, însă bărbatul a fost trimis cu serviciul militar câţiva ani, perioadă în care femeia şi-a găsit un amant. Femeia a ţinut întreaga romanţă un secret, însă potrivit avocatei Anna Orecchioni, "soţul s-a decis să intenteze divorţ după ce a găsit scrisorile de dragoste ascunse".
"Este păcat că un mariaj ca al celor doi se va sfârşi după o aşa lungă perioadă de timp", a mai adăugat aceasta despre cuplul care are cinci copii, numeroşi nepoţi şi chiar strănepoţi.
Sursa: Gândul
Cei mai răsfăţaţi căţei (FOTO)
Britanica Karen Chamberlain (50 de ani) cheltuieşte anual 15.000 de lire (78.204 lei) pentru hăinuţele şi jucăriile celor 6 buldogi ai ei. Căţeii dorm numai pe bumbac egiptean şi mănâncă doar hrană ecologică. Lady şi Lola (9 ani), Prinţesa Tia (6 ani), Gracie (3 ani) şi tripleţii Angel Star, Scarlet Sky şi Lil Belle de 18 luni, dorm în pătuţuri speciale şi sunt îndopaţi cu vitamine ca să nu se îmbolnăvească.
"Nu există copii atât de răsfăţaţi, precum căţeii mei. Ei mănâncă mai bine ca mine", spune cu mândrie Karen, care este o femeie de afaceri de succes. Ea le pregăteşte mâncăruri sofisticate din carne de miel, pui, somon sau ton la care adaugă broccoli, varză, morcovi, iaurt şi miere naturală.
Sursa: www.click.ro/news/extern/rasfatati-catei_0_1312668806.html
Sursa foto (Image Courtesy): www.dailymail.co.uk/news/article-2026938/Barking-mad-Meet-couple-spend-15-000-year-raising-bulldogs-like-CHILDREN.html
joi, 29 decembrie 2011
VIDEO: Casillas, parada anului; Wayne Rooney - reuşita lui 2011
Iker Casillas a reusit impotriva Sevillei parada anului 2011, portarul celor de la Real Madrid salvand incredibil dintr-o pozitie foarte grea (Madridul s-a impus cu 6-2). Wayne Rooney a marcat golul anului in derbiul cu Manchester City, conform sondajelor realizate de jurnalistii iberici de la Marca.
Sursa: hotnews.ro
Foto: Reuters
Iker Casillas - parada anului
Meciul s-a disputat pe 7 mai 2011, pe "Ramon Sanchez Pizjuan". Realul s-a impus cu un categoric 6-2 in fata Sevillei, iar faza meciului a fost reusita de Casillas.
Rooney a reusit in derbiul cu Manchester City (Premier League, editia 2010-2011) golul anului, executia atacantului fiind in plus decisiva: United s-a impus cu 2-1, pe 12 februarie 2011.
Reusita senzationala a lui Wayne Rooney:
Sursa: hotnews.ro
Foto: Reuters
Iker Casillas - parada anului
Meciul s-a disputat pe 7 mai 2011, pe "Ramon Sanchez Pizjuan". Realul s-a impus cu un categoric 6-2 in fata Sevillei, iar faza meciului a fost reusita de Casillas.
Rooney a reusit in derbiul cu Manchester City (Premier League, editia 2010-2011) golul anului, executia atacantului fiind in plus decisiva: United s-a impus cu 2-1, pe 12 februarie 2011.
Reusita senzationala a lui Wayne Rooney:
Cea mai aglomerată trecere de pietoni din lume
Cea mai aglomerată trecere de pietoni din lume se află în Tokio, Japonia.
miercuri, 28 decembrie 2011
Miercurea fără cuvinte (Wordless Wednesday) - 37. Oameni de zăpadă
Sursa foto: favim.com
"Miercurea fără cuvinte" a început la Carmen.
Miercurea fără cuvinte... multe... - 8. EYES
marți, 27 decembrie 2011
GALERIE FOTO: Topul celor mai mari oraşe din lume în ultimii 9.000 de ani - de la Ierihon la Tokyo
Timp de nouă mii de ani oraşele, marile aglomerări urbane, au căpătat o importanţă din ce în ce mai mare în dezvoltarea societăţii umane. Jurnaliştii de la Business Insider au prezentat topul celor mai mari 16 oraşe ale omenirii, după populaţia efectivă, din ultimele nouă milenii.
Estimarea cu precizie a populaţiei este un demers foarte greu, majoritatea istoricilor şi a celorlaţi specialişti apelând atât la izvoare scrise cât şi la estimări legate de forţa comercială sau militară a unui anumit oraş pentru a-i estima numărul de locuitori într-un anumit moment în istorie.
Top 16 cele mai mari oraşe ale omenirii din ultimele nouă mii de ani
1. Ierihon - anul 7.000 î.e.n. Populaţie: 2.000. Populaţie actuală: 14.674 locuitori
Ierihonul este, după cum susţin unii istorici, şi cel mai vechi oraş din istorie, respectiv oraşul care a continuat să existe, pe aceeaşi suprafaţă ocupată de la bun început, timp de peste nouă mii de ani. Oraşul, situat între Marea Moartă şi muntele Nebo (actualul teritoriu al Palestinei), avea un sistem de irigaţie care avea ca sursă râul Iordan. La finalul preistoriei speciei umane, locuitorii din Ierihon au dat dovadă de cunoştinţe avansate de arhitectură.
2. Uruk - anul 3.500 î.e.n. Populaţie: 4.000 de persoane
Uruk a fost unul dintre cele mai importante centre culturale şi militare ale civilizaţiei sumeriene. Oraşul, care era situat în partea de sud a ceea ce era atunci Mesopotamia, a înflorit arhitectural mai ales în timpul domniei regelui Hammurabi. Cultivarea grâului şi apropierea de râul Eufrat a permis acestui oraş să se dezvolte rapid, sprijinit de agricultură şi comerţ. În prezent pe teritoriul fostului Uruk se află doar ruine.
3. Mari - anul 2.400 î.e.n. Populaţie: 50.000
Fosta capitală a Mesopotamiei, imperiul situat între Tigru şi Eufrat (de unde şi numele, care înseamnă "Între râuri"), Mari, a înflorit din punct de vedere economic şi cultural mai ales în secolul II î.e.n. pe baza comerţului cu piatră de carieră, cherestea şi produse agricole. Din oraşul situat pe teritoriul actualei Siria au mai rămas doar ruinele. În anii 1930 un arheolog francez a descoperit în această zonă circa 25.000 de tăbliţe, inscripţionate într-o limbă pierdută de-a lungul secolelor: akkadiana, limbă semitică vorbită în perioada aceea mai ales pe teritoriul actualului Irak.
4. Ur - anul 2.100 î.e.n. Populaţie: 100.000
Numele fostei mari metropole sumeriene înseamnă "Cuptor de foc". Dezvoltarea accelerată a acestui oraş s-a datorat şi faptului că a fost unul dintre cele importante porturi din Mesopotamia la acea vreme, toate vasele de comerţ fiind obligată se treacă pe aici şi să plătească taxe. Oraşul, din care acum au rămas doar ruinele, era situat la circa 350 de kilometri sud-est de actualul Bagdad. Unii istorici şi experţii biblici susţin că acesta ar fi oraşul de naştere al profetului Abraham.
5. Yinxu - anul 1.300 î.e.n. Populaţie: 120.000
Yinxu a fost pentru o anumită perioadă de timp capitala imperiului condus de dinastia Shang, în nord-estul Chinei de astăzi. Imperiul cuprindea actualele provincii Henan, Hubei, Shangdong precum şi părţi din actualele provincii Shanxi, Shaanxi şi Anhui. Yinxu este recunoscut mai ales pentru bogaţia de scrieri oraculare descoperite la baza ruinelor fostei mari capitale, scriere aplicază pe carapace de broască ţestoasă şi unele oase. În momentul de faţă pe suprafaţa fostului centru al imperiului dinastiei Shang se regăsesc doar ruine.
6. Babilon - anul 700 î.e.n. Populaţie: 100.000
Babilonul este atestat arheologic ca fiind înfiinţat de cel puţin patru mii de ani. Capitala imperiului babilonian (provine din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) era situată pe malul Eufratului, dominând timp de secole întregul imperiu. Recunoscut cultural atât pentru scrierea cuneiformă cât mai ales pentru codul lui Hammurabi, Babilonul a fost distrus în secolul VII î.e.n. de către asirieni, învingători în războaiele cu babilonienii. Babilonul a renăscut, după prăbuşirea imperiului asirian, sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea.
7. Cartagina - anul 300 î.e.n. Populaţie: 500.000
Situat în partea nord-estică a actualei Tunisii (N-E coastei africane), oraşul Cartagina a ajuns, la vârful dezvoltării ei economice şi militare să poarte războaie cu Roma (războaiele punice - 264-164 î.e.n.). Victoria Romei a garantat supremaţia "Oraşului etern" timp de aproape şapte secole. Oraşul-stat nu îşi obliga cetăţenii să lupte, ci prefera să angajeze mercenari. Poate cel mai cunoscut lider al Cartaginei este Hanibal, considerat unul dintre cei mai iscusiţi tacticieni militari din toată istoria. După o serie de victorii Hanibal a ajuns în imposibilitatea de a cuceri Roma fără întăriri, pe care Cartagina nu a vrut să le mai trimită. El a fost nevoit să se întoarcă pe coasta Africii pentru a apăra Cartagina de armata condusă de Scipio Africanul, bătălia finală fiind dată la Zama, în urma căreia oraşul-stat a fost nevoit să se recunoască înfrânt şi să plătească despăgubiri de război Romei.
8. Roma - anul 200. Populaţie: 1.200.000. Populaţie actuală: peste 2.900.000 de locuitori
"Capitala lumii" a fost întemeiată, conform legendei, de Romulus şi Remus, în 753 î.e.n. şi, până la începutul secolului IV î.e.n. când a fost asediată de celţi a fost neînfrântă. Capitala imperiului roman este situată pe şapte coline, la fel ca fosta capitală a Moldovei, Iaşi. Poate cele mai cunoscute construcţii din Roma sunt Coloseumul, Panteonul şi Columna lui Traian, pe care sunt sculptate inclusiv scene desprinse din războaiele daco-romane.
Citiţi articolul complet pe gandul.info.
Estimarea cu precizie a populaţiei este un demers foarte greu, majoritatea istoricilor şi a celorlaţi specialişti apelând atât la izvoare scrise cât şi la estimări legate de forţa comercială sau militară a unui anumit oraş pentru a-i estima numărul de locuitori într-un anumit moment în istorie.
Top 16 cele mai mari oraşe ale omenirii din ultimele nouă mii de ani
1. Ierihon - anul 7.000 î.e.n. Populaţie: 2.000. Populaţie actuală: 14.674 locuitori
Ierihonul este, după cum susţin unii istorici, şi cel mai vechi oraş din istorie, respectiv oraşul care a continuat să existe, pe aceeaşi suprafaţă ocupată de la bun început, timp de peste nouă mii de ani. Oraşul, situat între Marea Moartă şi muntele Nebo (actualul teritoriu al Palestinei), avea un sistem de irigaţie care avea ca sursă râul Iordan. La finalul preistoriei speciei umane, locuitorii din Ierihon au dat dovadă de cunoştinţe avansate de arhitectură.
2. Uruk - anul 3.500 î.e.n. Populaţie: 4.000 de persoane
Uruk a fost unul dintre cele mai importante centre culturale şi militare ale civilizaţiei sumeriene. Oraşul, care era situat în partea de sud a ceea ce era atunci Mesopotamia, a înflorit arhitectural mai ales în timpul domniei regelui Hammurabi. Cultivarea grâului şi apropierea de râul Eufrat a permis acestui oraş să se dezvolte rapid, sprijinit de agricultură şi comerţ. În prezent pe teritoriul fostului Uruk se află doar ruine.
3. Mari - anul 2.400 î.e.n. Populaţie: 50.000
Fosta capitală a Mesopotamiei, imperiul situat între Tigru şi Eufrat (de unde şi numele, care înseamnă "Între râuri"), Mari, a înflorit din punct de vedere economic şi cultural mai ales în secolul II î.e.n. pe baza comerţului cu piatră de carieră, cherestea şi produse agricole. Din oraşul situat pe teritoriul actualei Siria au mai rămas doar ruinele. În anii 1930 un arheolog francez a descoperit în această zonă circa 25.000 de tăbliţe, inscripţionate într-o limbă pierdută de-a lungul secolelor: akkadiana, limbă semitică vorbită în perioada aceea mai ales pe teritoriul actualului Irak.
4. Ur - anul 2.100 î.e.n. Populaţie: 100.000
Numele fostei mari metropole sumeriene înseamnă "Cuptor de foc". Dezvoltarea accelerată a acestui oraş s-a datorat şi faptului că a fost unul dintre cele importante porturi din Mesopotamia la acea vreme, toate vasele de comerţ fiind obligată se treacă pe aici şi să plătească taxe. Oraşul, din care acum au rămas doar ruinele, era situat la circa 350 de kilometri sud-est de actualul Bagdad. Unii istorici şi experţii biblici susţin că acesta ar fi oraşul de naştere al profetului Abraham.
5. Yinxu - anul 1.300 î.e.n. Populaţie: 120.000
Yinxu a fost pentru o anumită perioadă de timp capitala imperiului condus de dinastia Shang, în nord-estul Chinei de astăzi. Imperiul cuprindea actualele provincii Henan, Hubei, Shangdong precum şi părţi din actualele provincii Shanxi, Shaanxi şi Anhui. Yinxu este recunoscut mai ales pentru bogaţia de scrieri oraculare descoperite la baza ruinelor fostei mari capitale, scriere aplicază pe carapace de broască ţestoasă şi unele oase. În momentul de faţă pe suprafaţa fostului centru al imperiului dinastiei Shang se regăsesc doar ruine.
6. Babilon - anul 700 î.e.n. Populaţie: 100.000
Babilonul este atestat arheologic ca fiind înfiinţat de cel puţin patru mii de ani. Capitala imperiului babilonian (provine din semiticul Bab ilani - Poarta Zeilor) era situată pe malul Eufratului, dominând timp de secole întregul imperiu. Recunoscut cultural atât pentru scrierea cuneiformă cât mai ales pentru codul lui Hammurabi, Babilonul a fost distrus în secolul VII î.e.n. de către asirieni, învingători în războaiele cu babilonienii. Babilonul a renăscut, după prăbuşirea imperiului asirian, sub domnia lui Nabucodonosor al II-lea.
7. Cartagina - anul 300 î.e.n. Populaţie: 500.000
Situat în partea nord-estică a actualei Tunisii (N-E coastei africane), oraşul Cartagina a ajuns, la vârful dezvoltării ei economice şi militare să poarte războaie cu Roma (războaiele punice - 264-164 î.e.n.). Victoria Romei a garantat supremaţia "Oraşului etern" timp de aproape şapte secole. Oraşul-stat nu îşi obliga cetăţenii să lupte, ci prefera să angajeze mercenari. Poate cel mai cunoscut lider al Cartaginei este Hanibal, considerat unul dintre cei mai iscusiţi tacticieni militari din toată istoria. După o serie de victorii Hanibal a ajuns în imposibilitatea de a cuceri Roma fără întăriri, pe care Cartagina nu a vrut să le mai trimită. El a fost nevoit să se întoarcă pe coasta Africii pentru a apăra Cartagina de armata condusă de Scipio Africanul, bătălia finală fiind dată la Zama, în urma căreia oraşul-stat a fost nevoit să se recunoască înfrânt şi să plătească despăgubiri de război Romei.
8. Roma - anul 200. Populaţie: 1.200.000. Populaţie actuală: peste 2.900.000 de locuitori
"Capitala lumii" a fost întemeiată, conform legendei, de Romulus şi Remus, în 753 î.e.n. şi, până la începutul secolului IV î.e.n. când a fost asediată de celţi a fost neînfrântă. Capitala imperiului roman este situată pe şapte coline, la fel ca fosta capitală a Moldovei, Iaşi. Poate cele mai cunoscute construcţii din Roma sunt Coloseumul, Panteonul şi Columna lui Traian, pe care sunt sculptate inclusiv scene desprinse din războaiele daco-romane.
Citiţi articolul complet pe gandul.info.
luni, 26 decembrie 2011
duminică, 25 decembrie 2011
Minunea Naşterii arată măreţia smereniei
Lidia Stăniloae
În toată istoria omenirii, plină de evenimente, tot atâtea faţete ale destinului ei, există câteva cuvinte ale strălucitei biruinţe asupra ceea ce încearcă să slăbească, să micşoreze, să minimalizeze, să răpească omului aura sa de fiinţă triumfătoare. Căci ele îi dăruiesc convingerea, certitudinea că este cu adevărat cununa creaţiei, destinată a răspunde cu dragoste iubirii fără margini a Creatorului său.
"Nu-l căutaţi pe Cel viu între cei morţi." Nu cunosc nici o altă frază de bucurie mai grandioasă, de măreţie a dumnezeirii, la care noi suntem chemaţi a lua parte. Nu cunosc nici o altă frază, din tot ce s-a exprimat vreodată în cuvinte, care să redea mai total destinul pe care Dumnezeu ni-l dăruieşte, ridicându-ne peste moarte, la viaţa veşnică. Se poate imagina o victorie mai strălucită decât biruinţa vieţii asupra morţii? O dovadă mai desăvârşită de dragoste, pe care numai un Părinte o arată fiilor Săi?
Începutul se află în Noaptea Minunilor
Scrierile Sfinte conţin cu adevărat înţelepciunea definitivă, sensul adevărat şi nepieritor, temelia pe care s-a clădit întreaga existenţă umană, deschizând perspective de neînlocuit, drumul spre eternitatea pe care Dumnezeu o dăruieşte din bunătatea Sa infinită creaţiei Sale. Sunt Cărţile bucuriei, nădejdii noastre. Dar mai ales sunt cărţile biruinţei, ale Începutului vieţii fără sfârşit.
Începutul se află într-o iesle săracă, în care un Prunc mititel, cum spune colindul, se naşte pentru a-şi asuma jertfa care ne va răscumpăra. Începutul se află în Noaptea Minunilor, cum o numeşte Rilke. E o realitate infinit mai complexă decât cea cu care omenirea s-a obişnuit în existenţa ei lipsită de inocenţă. Pompa superficială, lăudăroasă, pseudograndoarea, pseudogloria, nu înseamnă nimic, nu spune, nu ne aduce nimic. E o goliciune măiestrit ascunsă sub nimicnicie, ca în povestea lui Andersen despre hainele împăratului. Da, Pruncul ar fi putut veni ca un împărat puternic, cu oşti, cu falsă măreţie, banală, arogantă, cum vedem de atâtea ori. Ar fi putut coborî într-un palat strălucitor, orbind omenirea, înspăimântând-o cu puterea Lui. O, dar în câte feluri ar fi putut descinde în mijlocul omenirii, întovărăşit de cohorte de curteni, de sclavi, de supuşi umili, aducând cu sine spaima, ca orice dominaţie tiranică, ce-şi impune ordinea ei. Dar iată, a venit un Prunc nevinovat, într-o iesle pe care o încălzea suflarea animalelor, sub privirile înduioşate ale păstorilor. Miracolul Naşterii în ieslea săracă rămâne faptul definitiv al istoriei. El depăşeşte prin simplitatea şi adâncimea sa orice alt eveniment pe care l-a cunoscut omenirea. Este cotitura unică a istoriei, având o semnificaţie ce depăşeşte omenescul, obişnuitul. Simplitatea aparentă a cuvintelor nu poate înşela. Căci Miracolul Naşterii arată măreţia smereniei. Oricât ar părea de contradictorii aceste noţiuni, ele alcătuiesc de fapt o unitate, cea mai perfectă unitate. Nimic nu poate fi mai grandios decât smerenia, care evidenţiază cât de înalte, peste toate noţiunile limitate şi superficiale ale pământenilor, sunt dăruirea de sine, jertfa şi generozitatea.
Pruncul născut în iesle ne învaţă smerenia desăvârşită
Îngerii au slăvit miracolul împreună cu păstorii, cu magii, cu întreaga creaţie, închinându-se Pruncului Dumnezeiesc pe paiele ieslei sărace, un Prunc firav dându-ne o lecţie unică de smerenie. El ne-a arătat că Dumnezeu nu ni se impune, că ne vrea liberi, neobligându-ne la nici o decizie, că dăruindu-ne dragostea Sa infinită aşteaptă doar un semn, dragostea noastră pe care s-o arătăm, la rândul nostru, şi semenilor, în comuniunea mântuitoare cu ei! Căci nimeni nu se poate mântui singur. Drumul către cer îl putem face numai împreună cu ceilalţi, într-o libertate deplină, şi nu impunându-ne ideologii impregnate de ură şi dispreţ.
Deasupra strălucea Steaua îndreptându-şi razele spre ieslea care, în acea clipă, era centrul omenirii. Se auzeau de undeva de sus din cer cântece îngereşti: "Pe pământ pace şi între oameni bună învoire…" Cei trei crai s-au închinat aducându-şi darurile, aur, smirnă şi tămâie. Apoi s-au întors pe alt drum, pentru că duşmănia, ura începuseră deja împotriva unui Prunc Nevinovat, culminând cu răstignirea Sa pe cruce. Pe care şi-o arată mereu şi astăzi…
"Să se nască şi să crească, să ne mântuiască", spune colindul. Pruncul din ieslea umilă, încălzit de modestia păstorilor, luminat de Steaua care se oprise deasupra Betleemului, a venit să ne redăruiască veşnicia, pe care necugetarea noastră o pierduse. Există oare o dovadă mai cutremurătoare a atotputerniciei pline de milostivire? Ea ne scapă de obsesia că lumea e menită să dispară, pentru că şi-a pierdut sensul total. Naşterea Pruncului ne învaţă că există un sens total, că nu putem afirma "totul e neadevăr", aşa cum remarcă şi filozoful german Adorno. Chiar dacă ne arogăm dreptul la întrebările proprii, cărora nu le găsim totdeauna răspunsul, Naşterea Domnului reprezintă Adevărul, dincolo de toate speculaţiile noastre. Ea e răspunsul la cea mai mare întrebare a omenirii. Un răspuns nepieritor pe care se sprijină întreaga existenţă a lumii. Steaua care a luminat odinioară, călăuzind drumul magilor, luminează şi astăzi… Toate erau deci bune foarte, se spune şi ar fi putut rămâne astfel, dacă şarpele nu i-ar fi întins Evei mărul. Astfel a intrat răul în creaţia celor "bune foarte". Omenirea a pierdut odinioară dreptul la nemurire, datorită păcatului strămoşilor ei, care nesocotiseră porunca Creatorului, lăsându-se ispitiţi de diavol. Neascultarea şi nesocotinţa au consecinţe catastrofale. Dar Dumnezeu, în mila Sa, a mai dat creaturii Sale o şansă, cea de a redobândi viaţa în veşnicie, trimiţând pe Însuşi Fiul Său, care cu preţul sacrificiului unic în toată istoria neamului omenesc a restaurat firea acestuia pentru a o readuce la ceea ce trebuia ea de la început să fie.
Se spune, şi nu degeaba, că îngerii cântau: "Pe pământ pace şi între oameni bună învoire". Aşa citim, aşa auzim în colinde, adevărate compendii unice de teologie. Oare acest imn îngeresc a fost adoptat de lumea noastră, pe care am dori-o pătrunsă de o schimbare capitală a direcţiei traiectoriei, pe drumul apropierii de desăvârşire? Din păcate, nicidecum. Istoria, această ilustrare nefericită a imperfecţiunii umane, spune cu totul altceva. Omul are libertatea de a alege între bine şi rău, între a asculta cântarea îngerilor şi porunca lui Irod. Oare cei care pleacă urechea la porunca demonicului rege nu sunt mult mai numeroşi decât cei pentru care imnul îngeresc a trasat o cale nouă nefericitului neam omenesc?
Crăciunul, sărbătoarea întregului univers
Odinioară, tragicul poet Hölderlin mărturisea: "Acolo unde există primejdia, creşte şi posibilitatea de salvare". Cu tot tragismul lui, era un optimist. Optimism îndreptăţit de lumina stelei care a luminat ieslea şi ne luminează şi pe noi, în continuare. Ea renaşte într-o realitate a aspiraţiei către o lume nepătată, în care binele şi frumosul sunt coordonatele definitive. Prin Naşterea Domnului, "Persoana dumnezeiască intră în relaţia nemijlocită cu noi, oamenii, ca persoană omenească" (D. Stăniloae, "Dogmatica", II.). Este un fapt istoric, nu un produs al unei oarecare imaginaţii, aşa cum se încearcă uneori denigrarea începutului unei ere noi pentru noi toţi. O sărbătoare a întregului univers, a pământului a cărui faţă a schimbat-o, a cerurilor care spun, care cântă odată cu noi bucuria biruinţei asupra răului, semnificaţia grandioasă, unică a Întrupării care a făcut posibilă îndumnezeirea firii omeneşti. O sărbătoare a venirii Transcendentului în mijlocul nostru, devenit realitatea noastră cotidiană, certitudinea fundamentală a existenţei, pe care Îl vedem şi Îl primim alături, promisiune a eternităţii. Căci "Iată, Eu stau la uşă şi bat". Crăciunul este Sărbătoarea iubirii, a împărtăşirii bucuriei cu ceilalţi. Ne adunăm în jurul bradului împodobit, colindăm, ne spunem vestea cea mare, cântăm împreună cu corul înalturilor: "Astăzi a venit Hristos, Mesia cel luminos, lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!" Îl primim pe Moş Crăciun care ne aduce daruri şi fiorul unor clipe de sărbătoare cosmică, de măreţie şi strălucire. Omenirea are nevoie de acest fior, anticipând viaţa în veşnicie. Deschizând larg uşa sufletului pentru a-l adăposti pe Fiul lui Dumnezeu, în toată smerenia noastră, ca odinioară ieslea modestă pe care a luminat-o steaua călăuzitoare, să lăsăm vocile îngerilor să răsune şi azi, purtând în suflet şi celelalte cuvinte care au pecetluit definitiv destinul omenirii: "Nu-l căutaţi pe Cel Viu printre cei morţi!"
Sursa: Ziarul Lumina - www.ziarullumina.ro
În toată istoria omenirii, plină de evenimente, tot atâtea faţete ale destinului ei, există câteva cuvinte ale strălucitei biruinţe asupra ceea ce încearcă să slăbească, să micşoreze, să minimalizeze, să răpească omului aura sa de fiinţă triumfătoare. Căci ele îi dăruiesc convingerea, certitudinea că este cu adevărat cununa creaţiei, destinată a răspunde cu dragoste iubirii fără margini a Creatorului său.
"Nu-l căutaţi pe Cel viu între cei morţi." Nu cunosc nici o altă frază de bucurie mai grandioasă, de măreţie a dumnezeirii, la care noi suntem chemaţi a lua parte. Nu cunosc nici o altă frază, din tot ce s-a exprimat vreodată în cuvinte, care să redea mai total destinul pe care Dumnezeu ni-l dăruieşte, ridicându-ne peste moarte, la viaţa veşnică. Se poate imagina o victorie mai strălucită decât biruinţa vieţii asupra morţii? O dovadă mai desăvârşită de dragoste, pe care numai un Părinte o arată fiilor Săi?
Începutul se află în Noaptea Minunilor
Scrierile Sfinte conţin cu adevărat înţelepciunea definitivă, sensul adevărat şi nepieritor, temelia pe care s-a clădit întreaga existenţă umană, deschizând perspective de neînlocuit, drumul spre eternitatea pe care Dumnezeu o dăruieşte din bunătatea Sa infinită creaţiei Sale. Sunt Cărţile bucuriei, nădejdii noastre. Dar mai ales sunt cărţile biruinţei, ale Începutului vieţii fără sfârşit.
Începutul se află într-o iesle săracă, în care un Prunc mititel, cum spune colindul, se naşte pentru a-şi asuma jertfa care ne va răscumpăra. Începutul se află în Noaptea Minunilor, cum o numeşte Rilke. E o realitate infinit mai complexă decât cea cu care omenirea s-a obişnuit în existenţa ei lipsită de inocenţă. Pompa superficială, lăudăroasă, pseudograndoarea, pseudogloria, nu înseamnă nimic, nu spune, nu ne aduce nimic. E o goliciune măiestrit ascunsă sub nimicnicie, ca în povestea lui Andersen despre hainele împăratului. Da, Pruncul ar fi putut veni ca un împărat puternic, cu oşti, cu falsă măreţie, banală, arogantă, cum vedem de atâtea ori. Ar fi putut coborî într-un palat strălucitor, orbind omenirea, înspăimântând-o cu puterea Lui. O, dar în câte feluri ar fi putut descinde în mijlocul omenirii, întovărăşit de cohorte de curteni, de sclavi, de supuşi umili, aducând cu sine spaima, ca orice dominaţie tiranică, ce-şi impune ordinea ei. Dar iată, a venit un Prunc nevinovat, într-o iesle pe care o încălzea suflarea animalelor, sub privirile înduioşate ale păstorilor. Miracolul Naşterii în ieslea săracă rămâne faptul definitiv al istoriei. El depăşeşte prin simplitatea şi adâncimea sa orice alt eveniment pe care l-a cunoscut omenirea. Este cotitura unică a istoriei, având o semnificaţie ce depăşeşte omenescul, obişnuitul. Simplitatea aparentă a cuvintelor nu poate înşela. Căci Miracolul Naşterii arată măreţia smereniei. Oricât ar părea de contradictorii aceste noţiuni, ele alcătuiesc de fapt o unitate, cea mai perfectă unitate. Nimic nu poate fi mai grandios decât smerenia, care evidenţiază cât de înalte, peste toate noţiunile limitate şi superficiale ale pământenilor, sunt dăruirea de sine, jertfa şi generozitatea.
Pruncul născut în iesle ne învaţă smerenia desăvârşită
Îngerii au slăvit miracolul împreună cu păstorii, cu magii, cu întreaga creaţie, închinându-se Pruncului Dumnezeiesc pe paiele ieslei sărace, un Prunc firav dându-ne o lecţie unică de smerenie. El ne-a arătat că Dumnezeu nu ni se impune, că ne vrea liberi, neobligându-ne la nici o decizie, că dăruindu-ne dragostea Sa infinită aşteaptă doar un semn, dragostea noastră pe care s-o arătăm, la rândul nostru, şi semenilor, în comuniunea mântuitoare cu ei! Căci nimeni nu se poate mântui singur. Drumul către cer îl putem face numai împreună cu ceilalţi, într-o libertate deplină, şi nu impunându-ne ideologii impregnate de ură şi dispreţ.
Deasupra strălucea Steaua îndreptându-şi razele spre ieslea care, în acea clipă, era centrul omenirii. Se auzeau de undeva de sus din cer cântece îngereşti: "Pe pământ pace şi între oameni bună învoire…" Cei trei crai s-au închinat aducându-şi darurile, aur, smirnă şi tămâie. Apoi s-au întors pe alt drum, pentru că duşmănia, ura începuseră deja împotriva unui Prunc Nevinovat, culminând cu răstignirea Sa pe cruce. Pe care şi-o arată mereu şi astăzi…
"Să se nască şi să crească, să ne mântuiască", spune colindul. Pruncul din ieslea umilă, încălzit de modestia păstorilor, luminat de Steaua care se oprise deasupra Betleemului, a venit să ne redăruiască veşnicia, pe care necugetarea noastră o pierduse. Există oare o dovadă mai cutremurătoare a atotputerniciei pline de milostivire? Ea ne scapă de obsesia că lumea e menită să dispară, pentru că şi-a pierdut sensul total. Naşterea Pruncului ne învaţă că există un sens total, că nu putem afirma "totul e neadevăr", aşa cum remarcă şi filozoful german Adorno. Chiar dacă ne arogăm dreptul la întrebările proprii, cărora nu le găsim totdeauna răspunsul, Naşterea Domnului reprezintă Adevărul, dincolo de toate speculaţiile noastre. Ea e răspunsul la cea mai mare întrebare a omenirii. Un răspuns nepieritor pe care se sprijină întreaga existenţă a lumii. Steaua care a luminat odinioară, călăuzind drumul magilor, luminează şi astăzi… Toate erau deci bune foarte, se spune şi ar fi putut rămâne astfel, dacă şarpele nu i-ar fi întins Evei mărul. Astfel a intrat răul în creaţia celor "bune foarte". Omenirea a pierdut odinioară dreptul la nemurire, datorită păcatului strămoşilor ei, care nesocotiseră porunca Creatorului, lăsându-se ispitiţi de diavol. Neascultarea şi nesocotinţa au consecinţe catastrofale. Dar Dumnezeu, în mila Sa, a mai dat creaturii Sale o şansă, cea de a redobândi viaţa în veşnicie, trimiţând pe Însuşi Fiul Său, care cu preţul sacrificiului unic în toată istoria neamului omenesc a restaurat firea acestuia pentru a o readuce la ceea ce trebuia ea de la început să fie.
Se spune, şi nu degeaba, că îngerii cântau: "Pe pământ pace şi între oameni bună învoire". Aşa citim, aşa auzim în colinde, adevărate compendii unice de teologie. Oare acest imn îngeresc a fost adoptat de lumea noastră, pe care am dori-o pătrunsă de o schimbare capitală a direcţiei traiectoriei, pe drumul apropierii de desăvârşire? Din păcate, nicidecum. Istoria, această ilustrare nefericită a imperfecţiunii umane, spune cu totul altceva. Omul are libertatea de a alege între bine şi rău, între a asculta cântarea îngerilor şi porunca lui Irod. Oare cei care pleacă urechea la porunca demonicului rege nu sunt mult mai numeroşi decât cei pentru care imnul îngeresc a trasat o cale nouă nefericitului neam omenesc?
Crăciunul, sărbătoarea întregului univers
Odinioară, tragicul poet Hölderlin mărturisea: "Acolo unde există primejdia, creşte şi posibilitatea de salvare". Cu tot tragismul lui, era un optimist. Optimism îndreptăţit de lumina stelei care a luminat ieslea şi ne luminează şi pe noi, în continuare. Ea renaşte într-o realitate a aspiraţiei către o lume nepătată, în care binele şi frumosul sunt coordonatele definitive. Prin Naşterea Domnului, "Persoana dumnezeiască intră în relaţia nemijlocită cu noi, oamenii, ca persoană omenească" (D. Stăniloae, "Dogmatica", II.). Este un fapt istoric, nu un produs al unei oarecare imaginaţii, aşa cum se încearcă uneori denigrarea începutului unei ere noi pentru noi toţi. O sărbătoare a întregului univers, a pământului a cărui faţă a schimbat-o, a cerurilor care spun, care cântă odată cu noi bucuria biruinţei asupra răului, semnificaţia grandioasă, unică a Întrupării care a făcut posibilă îndumnezeirea firii omeneşti. O sărbătoare a venirii Transcendentului în mijlocul nostru, devenit realitatea noastră cotidiană, certitudinea fundamentală a existenţei, pe care Îl vedem şi Îl primim alături, promisiune a eternităţii. Căci "Iată, Eu stau la uşă şi bat". Crăciunul este Sărbătoarea iubirii, a împărtăşirii bucuriei cu ceilalţi. Ne adunăm în jurul bradului împodobit, colindăm, ne spunem vestea cea mare, cântăm împreună cu corul înalturilor: "Astăzi a venit Hristos, Mesia cel luminos, lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi!" Îl primim pe Moş Crăciun care ne aduce daruri şi fiorul unor clipe de sărbătoare cosmică, de măreţie şi strălucire. Omenirea are nevoie de acest fior, anticipând viaţa în veşnicie. Deschizând larg uşa sufletului pentru a-l adăposti pe Fiul lui Dumnezeu, în toată smerenia noastră, ca odinioară ieslea modestă pe care a luminat-o steaua călăuzitoare, să lăsăm vocile îngerilor să răsune şi azi, purtând în suflet şi celelalte cuvinte care au pecetluit definitiv destinul omenirii: "Nu-l căutaţi pe Cel Viu printre cei morţi!"
Sursa: Ziarul Lumina - www.ziarullumina.ro
Crăciun fericit! Life in Pictures - 20
Crăciun fericit alături de cei dragi! Merry Christmas!
Sursa imagini: favim.com
"Life in Pictures" a început la Costin.
Poate vrei să vezi şi Life in Pictures - 5. Autumn landscape sau Life in Pictures - 6. Dance.
Sursa imagini: favim.com
"Life in Pictures" a început la Costin.
Poate vrei să vezi şi Life in Pictures - 5. Autumn landscape sau Life in Pictures - 6. Dance.
sâmbătă, 24 decembrie 2011
Crăciun fericit!
Crăciun fericit!
Shakin' Stevens - Merry Christmas Everyone
Music video by Shakin' Stevens performing Merry Christmas Everyone. (C) 2005 SONY BMG MUSIC ENTERTAINMENT (UK) LIMITED
by ShakinStevensVEVO (YouTube), 25 oct. 2009
Shakin' Stevens - Merry Christmas Everyone
Music video by Shakin' Stevens performing Merry Christmas Everyone. (C) 2005 SONY BMG MUSIC ENTERTAINMENT (UK) LIMITED
by ShakinStevensVEVO (YouTube), 25 oct. 2009
vineri, 23 decembrie 2011
Râsul este sănătos! Bradul de Crăciun
Marele actor Toma Caragiu...
Toma Caragiu - O, brad frumos
by TVR (YouTube)
Toma Caragiu - O, brad frumos
by TVR (YouTube)
FOTO. Războinicele zăpezii
Imagini amuzante surprinse recent în Japonia, unde, în parcul naţional din Honshu, maimuţele arctice au făcut spectacol în faţa vizitatorilor. Înnebunite după zăpada abia căzută, primatele au început să facă bulgări şi apoi au pornit bătaia exact ca nişte copii puşi pe şotii.
Sursa: Libertatea
FOTO & VIDEO: Oraşul invadat de maimuţe
Sursa: Libertatea
FOTO & VIDEO: Oraşul invadat de maimuţe
joi, 22 decembrie 2011
Rămân 18 milioane de români fără semnal la telefonul mobil? Licenţele expiră pe 31 decembrie
Încordare fără precedent în relaţiile dintre stat şi Orange şi Vodafone
Operatorii nu ştiu cum îşi vor prelungi licenţele cu 10 zile înainte ca ele să expire
Şedinţă cu "cuţitele" pe masă astăzi la arbitrul telecom.
Orange şi Vodafone, cei mai mari operatori de telefonie mobilă de pe piaţă - care au împreună peste 18 milioane de clienţi şi afaceri anuale de 1,8 miliarde de euro-, rămân în mai puţin de 10 zile, pe 31 decembrie, fără licenţele de operare.
Companiile nu ştiu încă exact în ce termeni le vor reînnoi, în condiţiile în care Ministerul Comunicaţiilor (MCSI) şi Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) n-au reuşit în 15 ani să se coordoneze pentru a adopta o decizie.
În aceste condiţii relaţiile dintre cele două părţi au devenit încordate, aproape de a escalada într-un conflict deschis, potrivit declaraţiilor făcute pentru ZF de mai multe surse apropiate discuţiilor.
Motivul tensiunii din ce în ce mai mari dintre MCSI, ANCOM şi cei doi operatori nu este legat doar de modul în care vor fi prelungite licenţele şi la ce cost, ci şi de intenţia autorităţii de reglementare de a obliga Orange şi Vodafone să elibereze o parte din spectrul radio pe care îl folosesc într-un termen pe care operatorii îl consideră foarte scurt, de un an de zile, la un cost care ar putea depăşi 100 de milioane de euro în condiţiile în care Orange şi Vodafone ar trebui să instaleze şi mai multe antene în aglomerările urbane pentru a menţine la acelaşi nivel calitatea serviciilor.
Citiţi articolul complet pe ZF.RO.
National Geographic: Best Pictures of 2011
Best Pictures: Nat Geo Photo Contest Winners, 2011
Winner: Grand Prize and Nature
Arrows of light seem to pelt a dragonfly in Indonesia's Riau Islands in Shikhei Goh's award-winning image "Splashing."
Winner: Places
A double rainbow arches over the Philippines' Onuk Island after a rainstorm.
Winner: People
With a single shot, a Sami reindeer hunter secures food for his family during the long Swedish winter.
Photo Credit: National Geographic
Winner: Grand Prize and Nature
Arrows of light seem to pelt a dragonfly in Indonesia's Riau Islands in Shikhei Goh's award-winning image "Splashing."
Winner: Places
A double rainbow arches over the Philippines' Onuk Island after a rainstorm.
Winner: People
With a single shot, a Sami reindeer hunter secures food for his family during the long Swedish winter.
Photo Credit: National Geographic
miercuri, 21 decembrie 2011
S-a deschis Universitatea Moşilor Crăciun. Facultatea Charles W. Howard Santa Claus se află în statul Michigan, SUA
Studenţii de la Facultatea Charles W. Howard Santa Claus sunt învăţaţi cum să fie cei mai buni Moşi chiar şi pe timp de criză.
Facultatea de Moşi Crăciun din Midland, statul Michigan, asigură o pregătire exemplară studenţilor.
Aceasta se bucură de o lungă tradiţie, deoarece provine din celebra şcoală de Moşi Crăciun cu acelaşi nume, înfiinţată în 1937.
Având în vedere criza, cursanţii sunt învăţaţi în primul rând cum să-i facă pe copii să înţeleagă că nu pot să le ofere orice dar îşi doresc.
Dacă înainte candidaţii la şcoala de moşi erau în majoritate pensionari, acum studenţii sunt în general şomeri care şi-au pierdut slujbele din cauza crizei. Şi cine nu-şi doreşte să fie moş cu licenţă?
Ce învaţă studenţii
În primul rând, studenţii de la Facultatea de Moşi Crăciun sunt învăţaţi cum să îndrume copiii spre cereri de cadouri mai realiste.
Apoi sunt învăţaţi cum să nu-i dezamăgească pe micuţi pentru faptul că nu le pot oferi tot ce au cerut în scrisoarea trimisă Moşului.
Moşii fac de asemenea antrenamente serioase pentru aterizarea pe coş în locuinţele copiilor. Studenţii au ore de dicţie şi de învăţat poveşti, ore de psihologie, pentru a şti să vorbească pe îndelete, cu foarte multă dragoste, cu copiii şi să nu-i dezamăgească pe cei mici.
De asemenea sunt învăţaţi cum să răspundă în cazul în care copiii cer servicii pentru părinţi.
Sursa: Click
Miercurea fără cuvinte (Wordless Wednesday) - 36. Peisaje de iarnă (Winter Landscapes)
"Miercurea fără cuvinte" a început la Carmen.
Miercurea fără cuvinte - 5. THE BOSS
Miercurea fără cuvinte - 6. FOTOMODEL
Miercurea fără cuvinte - 7. DON'T DRINK AND DRIVE
Sursa foto: favim.com
marți, 20 decembrie 2011
FOTO. Spectacol de culoare în apă, surprins de un fotograf britanic
Fotograful britanic Mark Mawson a realizat o serie de fotografii bazate pe un principiu simplu, însă cu rezultate spectaculoase: vopselele colorate se diluează în apă, creând instantanee superbe. Fotografiile vibrante, create doar cu ajutorul celor două materiale prime, pot fi interpretate de către orice spectator în parte, în funcţie de viziunea fiecăruia, notează Huffington Post.
Seria, intitulată "Aqueous Fluoreau", aduce aminte de formaţiuni noroase în culori puternice, care seamănă cu exploziile de cerneală ale caracatiţelor. "Aqueous Floureau este o serie de imagini creative care inspiră reacţii emoţionale în oricine. Îmi place că oricine îşi poate imagina câte o nouă versiune a imaginilor, aşa cum putem fiecare să vedem diferite lucruri în nori", a explicat Mawson pentru Huffington Post.
Această serie este cea de-a doua a artistului, după ce Mawson a lansat anterior "Aqueous", colecţie la care a lucrat timp de 6 ani. Artistul a explicat cum ideea acestei serii de imagini a pornit de la laptele pe care îl vedea dispersându-se în cana de cafea.
Sursa: Gândul
Râsul este sănătos!
Bulişor s-a născut superdotat. Când a deschis ochii, a spus:
- Tu eşti mama, tu eşti tata, tu eşti doctorul.
Toţi au rămas şocaţi. Ca să nu aibă probleme la şcoală când va fi mare, părinţii au decis să-i facă operaţie şi să-i mai reducă nivelul de inteligenţă. După operaţie, Bulişor a deschis ochii, s-a uitat la doctor şi a zis:
- Tu cine eşti? Buletinul la control!
Dialog între doi copii la gradiniţă:
- Tăticul meu este mai bun decât al tău!
- Nu-i adevărat!
- Mama mea e mai bună decât a ta!
- Asta se poate. Aşa spune şi tata.
Soţia către soţ la petrecerea de Revelion
- Bravo, Mitică! Mai cântă vreo 3-4 cântece!
- De ce să mai cânt că m-am săturat!?
- Cântă! Când cânţi, nu bei!
Un scoţian îi scrie fiului său:
- Îţi trimit zece lire, cât ai cerut. Dar ţine minte: zece se scrie cu un zero, nu cu doi!
Un scoţian tăia o creangă din copacul din faţa casei, se dezechilibrează şi în cădere o strigă pe soţia lui:
- Dragă, astăzi gateşte doar pentru tine, eu mănânc la spital!
- Tu eşti mama, tu eşti tata, tu eşti doctorul.
Toţi au rămas şocaţi. Ca să nu aibă probleme la şcoală când va fi mare, părinţii au decis să-i facă operaţie şi să-i mai reducă nivelul de inteligenţă. După operaţie, Bulişor a deschis ochii, s-a uitat la doctor şi a zis:
- Tu cine eşti? Buletinul la control!
Dialog între doi copii la gradiniţă:
- Tăticul meu este mai bun decât al tău!
- Nu-i adevărat!
- Mama mea e mai bună decât a ta!
- Asta se poate. Aşa spune şi tata.
Soţia către soţ la petrecerea de Revelion
- Bravo, Mitică! Mai cântă vreo 3-4 cântece!
- De ce să mai cânt că m-am săturat!?
- Cântă! Când cânţi, nu bei!
Un scoţian îi scrie fiului său:
- Îţi trimit zece lire, cât ai cerut. Dar ţine minte: zece se scrie cu un zero, nu cu doi!
Un scoţian tăia o creangă din copacul din faţa casei, se dezechilibrează şi în cădere o strigă pe soţia lui:
- Dragă, astăzi gateşte doar pentru tine, eu mănânc la spital!
luni, 19 decembrie 2011
ARTĂ STRADALĂ 3D - Kurt Wenner, fost ilustrator NASA
Kurt Wenner, un fost ilustrator NASA are o carieră de 25 de ani în artă stradală şi a lansat cartea "Asphalt Renaissance" care cuprinde cele mai reprezentative desene 3D ale sale.
Sursa: Daily Mail
Sursa: Daily Mail
Un alt Mărgineanu
duminică, 18 decembrie 2011
Cyndi Lauper - I Drove All Night. Cover-ul zilei - 12
Life in Pictures - 19. Antonio Banderas is a prophet in his homeland
People watch on a screen as Spanish actor and director Antonio Banderas delivers a traditional speech known as the "pregon" to open the year's Malaga Holy Week in Malaga, southern Spain April 9, 2011. REUTERS/Jon Nazca
Photo made by JON NAZCA
Visit Costin for more pictures.
Life in Pictures - 3. Roads
Life in Pictures - 4. Yellowstone National Park, USA
Photo made by JON NAZCA
Visit Costin for more pictures.
Life in Pictures - 3. Roads
Life in Pictures - 4. Yellowstone National Park, USA
sâmbătă, 17 decembrie 2011
Râsul este sănătos! VIDEO
În Berlin, cei care vor să scape de stres, nervi şi tot felul de mici afecţiuni care au la bază supărările cotidiene pot să participe la cursuri de "yoga de râs".
Cursanţii se strâng fie într-o sală de yoga, fie într-un bar, sau, de ce nu, chiar la metrou, şi înceapă să râdă. La început mai forţat, apoi din ce în ce mai sincer şi cristalin, până când izbunesc de-a dreptul în adevărate hohote de râs care se lasă cu dureri de burtă, transpiraţie şi muşchi faciali încordaţi. Dar, bineînţeles, şi cu mult optimism şi voie bună.
Sursa: Libertatea
vineri, 16 decembrie 2011
Huo, la piripampac!
de Lelia Munteanu
Asta nu pricepe adevărata Mercedeza, în timp ce mestecă într-o fiertură de brânca-ursului: Care-i treaba, de ce să ne impozitează?
A-ncins un foc bun în curtea palatului şi flăcările lui joacă în draci pe turnuleţele de tablă zincată, aurindu-le frumos. Bombăne: Impozit pă ce? Pă piripampac? Io, fiica lu Mama Trabanta, care-a cunoscut-o şi-a respectat-o o ţară întreagă! Am ajuns io, care iubesc fiscu ca pă tatal meu, să-mi dea la cap. Io, care le-am pus nume la fetele mele Chitanţa şi Factura, care dac-aveam băiat îi ziceam Anaf!
Ascultaţi la mine, că ştiu ce spun: piripampacul se culege mai greu ca năvalnicul, mai devreme ca straşnicul, mai târziu ca floarea trecătoare sau alte ierburi de descântec. Straşnicul e leac de frică, năvalnicul e pentru sporul casei. Piripampacul e de multe - e contra la impotenţă, da-i bun şi de câştig la loterie. Floarea trecătoare e doar de dragoste. Cu ce scoateţi argintul viu, dacă vă daţi mari? Cu untul pământului. Cine mai lucrează cu 9 spiriţi odată? Adevărata Mercedeza. Cine deschide Cartea Zodiilor, să vă vadă ursita? Cine o să vă dezlege de guvernu ăsta de caşcalii? Adevărata Mercedeza. Voi ziceţi că dă prosteală la lume. Greşit. Vă descîntă de recesiune, triştilor!
Aţi văzut la viaţa voastră cărţi de tarot? P-astea tot Mercedeza le-nvârte. Le-aşează-n poalele ei largi, le brambureşte, le schimbă, le scuipă, le pune-n cruciş. C-o mână mestecă-n fiertură, să nu se prindă. Sub fiertură arde focu de care v-am spus, dac-aţi fost atenţi. La trei case mai încolo, vecinii stau cu mortu pe masă. Au venit lăutarii: Deschide-te, cimitire/ Ca să intre tata-n tine/ Că nu intră să trăiască/ Intră ca să putrezească. Sau: În poartă la cimitir/ Creşte-o iarbă şi-un pelin... Tomnai cu iarbă creaţă, culeasă pe lună plină, dintr-un colţ de cimitir, se face magia neagră, dacă mai adaugi creier de liliac, piele de broască şi-un pişcot din protocolul ministerului de Externe.
Cum o să impoziteze ăştia magia neagră? La fel cu aia albă? Nu-i corect. Cum impozitează faptul, făcutul, datul, adusul, pusul şi aruncatul? Îi lasă sufletu pe ei să pună TVA pe cununiile la una sau la alta? Să pună, fir-ar ai dreacu, da cununiile nu le mai dezleagă nimeni. Io cred că ăştia vor s-aducă vrăjitoarele la faliment. S-o lase pe Zăvoranca orfană de soartă.
Mercedeza stă aplecată pe buza crătiţii şi bolboroseşte: Boli necurate, boli spurcate, mergeţi în pustietate...
Lăutarii din vecini au tăcut, e atâta linişte că se aude căzând o carte de tarot, cu faţa în jos. Mercedeza o întoarce: e Împăratul. Să fie vreun semn? Nu latră nici câinii. E liniştea aia lipicioasă ca hârtia de muşte, de dinainte să vină mascaţii. Focu s-a stins. Focu de care v-am zis, da n-aţi fost atenţi.
Sursa: Gândul
Vrăjitoarelor, nu zburaţi în stare de ebrietate!
Asta nu pricepe adevărata Mercedeza, în timp ce mestecă într-o fiertură de brânca-ursului: Care-i treaba, de ce să ne impozitează?
A-ncins un foc bun în curtea palatului şi flăcările lui joacă în draci pe turnuleţele de tablă zincată, aurindu-le frumos. Bombăne: Impozit pă ce? Pă piripampac? Io, fiica lu Mama Trabanta, care-a cunoscut-o şi-a respectat-o o ţară întreagă! Am ajuns io, care iubesc fiscu ca pă tatal meu, să-mi dea la cap. Io, care le-am pus nume la fetele mele Chitanţa şi Factura, care dac-aveam băiat îi ziceam Anaf!
Ascultaţi la mine, că ştiu ce spun: piripampacul se culege mai greu ca năvalnicul, mai devreme ca straşnicul, mai târziu ca floarea trecătoare sau alte ierburi de descântec. Straşnicul e leac de frică, năvalnicul e pentru sporul casei. Piripampacul e de multe - e contra la impotenţă, da-i bun şi de câştig la loterie. Floarea trecătoare e doar de dragoste. Cu ce scoateţi argintul viu, dacă vă daţi mari? Cu untul pământului. Cine mai lucrează cu 9 spiriţi odată? Adevărata Mercedeza. Cine deschide Cartea Zodiilor, să vă vadă ursita? Cine o să vă dezlege de guvernu ăsta de caşcalii? Adevărata Mercedeza. Voi ziceţi că dă prosteală la lume. Greşit. Vă descîntă de recesiune, triştilor!
Aţi văzut la viaţa voastră cărţi de tarot? P-astea tot Mercedeza le-nvârte. Le-aşează-n poalele ei largi, le brambureşte, le schimbă, le scuipă, le pune-n cruciş. C-o mână mestecă-n fiertură, să nu se prindă. Sub fiertură arde focu de care v-am spus, dac-aţi fost atenţi. La trei case mai încolo, vecinii stau cu mortu pe masă. Au venit lăutarii: Deschide-te, cimitire/ Ca să intre tata-n tine/ Că nu intră să trăiască/ Intră ca să putrezească. Sau: În poartă la cimitir/ Creşte-o iarbă şi-un pelin... Tomnai cu iarbă creaţă, culeasă pe lună plină, dintr-un colţ de cimitir, se face magia neagră, dacă mai adaugi creier de liliac, piele de broască şi-un pişcot din protocolul ministerului de Externe.
Cum o să impoziteze ăştia magia neagră? La fel cu aia albă? Nu-i corect. Cum impozitează faptul, făcutul, datul, adusul, pusul şi aruncatul? Îi lasă sufletu pe ei să pună TVA pe cununiile la una sau la alta? Să pună, fir-ar ai dreacu, da cununiile nu le mai dezleagă nimeni. Io cred că ăştia vor s-aducă vrăjitoarele la faliment. S-o lase pe Zăvoranca orfană de soartă.
Mercedeza stă aplecată pe buza crătiţii şi bolboroseşte: Boli necurate, boli spurcate, mergeţi în pustietate...
Lăutarii din vecini au tăcut, e atâta linişte că se aude căzând o carte de tarot, cu faţa în jos. Mercedeza o întoarce: e Împăratul. Să fie vreun semn? Nu latră nici câinii. E liniştea aia lipicioasă ca hârtia de muşte, de dinainte să vină mascaţii. Focu s-a stins. Focu de care v-am zis, da n-aţi fost atenţi.
Sursa: Gândul
Vrăjitoarelor, nu zburaţi în stare de ebrietate!
joi, 15 decembrie 2011
Eurolicenţă
Mircea I. Tănase
Ai fi vrut să-ţi iei licenţa
La Paris sau la Florenţa,
Însă şi la Făurei
Tot cu Euro ţi-o iei.
15 decembrie 1995: la Conferinţa Uniunii Europene de la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene, denumită euro.
Foto: yalol.ru
Ai fi vrut să-ţi iei licenţa
La Paris sau la Florenţa,
Însă şi la Făurei
Tot cu Euro ţi-o iei.
15 decembrie 1995: la Conferinţa Uniunii Europene de la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene, denumită euro.
Foto: yalol.ru