duminică, 8 aprilie 2012
Duminica Floriilor
Duminica Floriilor este ziua în care prăznuim Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, ca împărat biruitor, dar cu înfăţişare smerită, venind călare pe mânzul asinei, împlinire a unei profeţii făcute cu 400 de ani înainte de venirea lui Mesia. Cântările acestei perioade ne îndeamnă nu doar la luptă duhovnicească, ci şi la biruinţă şi bucurie: 'De vreme ce ai legat iadul şi moartea ai omorât şi lumea ai înviat-o, pentru aceasta cu stâlpări Te-au lăudat pruncii, Hristoase, ca pe un biruitor strigându-Ţi astăzi: Osana, Fiul lui David. Pentru aceasta bucurându-ne zicem: Binecuvântat este cel ce vii să chemi pe Adam'.
După Sfântul Gherman I al Constantinopolului şi Nicolae Cabasila, drumul Mântuitorului spre Ierusalim şi spre Pătimirile Sale este comemorat la fiecare Liturghie prin Vohodul sau Ieşirea Mare. Preotul iese din altar pe uşa dinspre miazănoapte cu darurile pregătite la proscomidiar, în timp ce strana cântă 'Ca pe împăratul tuturor să-L primim...', traversează naosul, pentru a intra înapoi prin uşile împărăteşti. El poartă sfântul potir şi sfântul disc, pe care sunt aşezate miride (pentru îngeri, sfinţi şi credincioşii vii şi adormiţi), semnificând universul întreg adunat în jurul Domnului Iisus Hristos, reprezentat prin Agneţ. Aşa cum interpreta ieromonahul Makarios Simonopetritul în 'Triodul explicat': 'Întreg cosmosul, pâinea, vinul, spaţiul şi timpul, şi întreaga lume sensibilă (...) intră în sanctuar pentru a fi aduse jertfă, pentru a fi asumate de Logosul divin, pentru a fi îndumnezeite şi transfigurate'.
Motivele suirii Domnului la Ierusalim
Mai mult, remarca părintele Alexander Schmemann în lucrarea 'Postul cel Mare', noi nu ne aducem aminte doar de un fapt istoric, ci trăim acel eveniment 'astăzi'. Biserica accentuează prin imnografia sa, în mod paradoxal, că fapte apuse demult se întâmplă aievea, 'astăzi', în cadrul spaţiului său sacru şi liturgic. În Duminica Floriilor se cântă 'Astăzi vine la Ierusalim…', în Vinerea Mare: 'Astăzi este înaintea lui Pilat…', la Naşterea Domnului: 'Fecioara astăzi pe Cel mai presus de fiinţă naşte…'.
Aşadar, credincioşii nu comemorează doar nişte evenimente obiective, la nivel de idee, intelectual, ci participă duhovniceşte şi afectiv la bucuria şi tristeţea Domnului, convertind faptul istoric într-un 'eveniment pentru noi, pentru mine'. Şi, în acest sens, postim, ne subţiem grosimea trupului, dăm la o parte piatra nesimţirii de pe inimă, ne căim, ne înduioşăm, vibrăm la Intrarea Domnului în Ierusalim. Simţim prezenţa şi Pătimirile Mântuitorului, aşa cum cei care se iubesc îşi simt durerile unii altora, chiar dacă se află la distanţe mari unul de altul. De aceea, 'Postul este adevărata pregătire pentru marele 'astăzi' al Paştelui'.
Citeşte articolul integral pe basilica.ro.
La mulţi ani celor care îşi sărbătoresc ziua onomastică!
Ma gandeam eu ca ai sa scrii ceva pe tema asta. ;) Sa le uram "La multi ani!" sarbatoritilor si sa ne bucuram de o zi frumoasa. (asta pentru ca imi place ploaia)
RăspundețiȘtergere@lunapatrata: Asa sa fie! :)
ȘtergereO duminica de Florii, binecuvantata cu credinta, liniste sufletesca, impacare si multe bucurii iti doresc Cristi! :)
RăspundețiȘtergereMultumesc, asemenea, Stefania! :)
ȘtergereMi-a placut foarte mult cum a fost scris, de tine sau de cel de unde ai preluat articolul, in ultimul paragraf publicat.Duminica placuta!
RăspundețiȘtergereAm specificat sursa articolului la finalul postarii. O duminica placuta, Mihaela! :)
ȘtergereLa Multi Ani pentru toate florile si toti bobocii!
RăspundețiȘtergereAsa sa fie! :)
Ștergere