Tanţa, domnişoara Tanţa
E-o duduie foarte şic,
Zveltă, cu ochi mari şi negri
Cap superb, năsucul mic,
Picioruşe dulci şi durde
Şi, când trece ea prin Tei
Toţi bărbaţii o admiră:
- Mă, halal de mama ei!
Ce profesie are Tanţa?
Uite, n-aş putea să spun!
Nici nu mă interesează
Chiar dacă o presupun.
Dar cum Tanţa-i delicioasă
Ş-are maniere fine
Nici nu vreau să ştiu ce face
Nici cu ce şi nici cu cine.
Ca vecini de bloc, se-ntâmplă
Ca să-i cer un ac sau aţă
Sau îmi cere ea o carte
Până mâine dimineaţă.
O vecinătate dragă
Ne prinde zilele-n cătuşe
Că ades intru la Tanţa
Fără să mai bat la uşe.
Tot aşa într-o seară, intru
Era iarnă grea şi ger
Şi-o găsesc în pielea goală
Stând lângă calorifer.
Năucit de frumuseţea-i
Dau să mă retrag un pic
Iară Tanţa-mi spune: -Intră,
Intră dragă, nu-i nimic!
Am intrat şi beat de farmec
O-ntrebai plin de mister:
- Pentru ce stai goală, scumpo
Lângă acel calorifer?
- Fiindc-a fost proprietarul,
Mi-a răspuns şăgalnic Tanţa,
Mi-am plătit la el chiria
Şi-uite-acum usuc chitanţa!
poezie satirică de Ion Pribeagu
Timpuri Noi - Tanţa (1992 - audio)
Sursa imaginii: www.oglindiri.wordpress.com
Minunat! Cred ca fiecare bloc are cate o Tanta. :)))
RăspundețiȘtergere@Dina: Eu n-am in bloc. Parol! :))
ȘtergereEi dar chiar m-am amuzat.
RăspundețiȘtergereTanța asta-i de tot hazu
Uite așa am m-ai aflat
De-o satiră a lui Pribeagu.
Pribeagu le-a potrivit
ȘtergereFoarte bine, negresit.
Poate ca a primit de la Tanţa
Şi el câteodată chitanţa.
@mitzaabiciclista: Ha ! Ha ! Stiu ca ai facut o greseala total indavertenta cu "m-ai aflat" in loc de "mai aflat", insa mi-a provocat amuzament datorita unei posibile interpretari ca un soi de lapsus liguae care teoretic poate arata un "adevar" posibil ascuns chiar celui care face acea greseala, pt ca "m-ai aflat" poate insemna si un fel de "m-ai gasit/descoperit/descifrat asa cum sunt eu sau cred ca sunt eu", plus din cauza unei satire a lui Pribeagu...posibil tangential (desi desigur aiuristic visator si nerealist/neveridic) interpretabil cum ca tu te-ai identifica in sinea ta cu o persoana similara cu Tanta, posesoare acelei chitante, si iata cum Cristi, cu ajutorul poeziei lui Pribeagu, "te-a aflat" + chiar tu ii comunici asta cu amuzament din partea ta !
ȘtergereDesigur e tras de par si nu e ceva adevarat, dar a fost un moment de fantezie care m-a facut sa zambesc, dar sper sa nu te superi, ca totul era cu amuzament, adica cu zambetul pe buze, si, bazat si pe incurajarea ta amuzata, dupa cum scriai chiar in primul vers, deci spus total amical si in gluma !
(Sper sa fie inteligibil ce am incercat sa zic, ca eu precis nu stiu sa ma exprim in scris, in anumite situatii nici chiar oral, nici macar atunci cand am ceva de zis la nivel concret si serios, daramite in gluma sincer prietenoasa spusa si la figurat, iar ironic sau satiric nici macar pe departe vreodata si nici nu incerc !)
Dar am înțeles perfect ce ai spus Rudolph. Mărturisesc însă că greșeala îmi aparține în totalitate, fiind o greșeală și de fond nu doar de formă. Însă m-a amuzat tot comentariul tău și întorsătura care ai dat-o acestei greșeli, scuzându-mă tot tu cu multă finețe.
ȘtergereȘi nu te preocupa. Nu mă supără niciodată atenționările.
Și nu fii nici modest. Ți-am citit de multe ori blogul și nu-mi pare deloc că n-ai știi să te exprimi :P
@Rudolph, @mitza: Oricine poate gresi din cauza grabei.
ȘtergereTanta da importanta la chitanta... este o poezie reusita pentru ca te face sa zambesti :) Cine a fost muza?
RăspundețiȘtergere@Dli: Muza a fost Tanţa care usca deseori la calorifer chitanţa.
Ștergeree clar,trebuie avut mare grija de chitanta! :))
RăspundețiȘtergere@pandhora: Daca n-ai grija cu chitanta, ti-a rapit inima Tanţa!
ȘtergereHa, ha! Si era si... "reutilizabila" chitanta? :-)
RăspundețiȘtergere@Alex: Acest lucru depindea tot de... Tanţa!
ȘtergereHehe! Amuzant domnul Pribeagu. De asemenea mi-a placut la fel de tare si pictura. :)
RăspundețiȘtergereZi frumoasa sa ai!
Ma bucur! O zi buna, Andreea! :)
ȘtergereHa ! Ha ! Chiar am dat click din curiozitate sa citesc o poezie despre un instrument atat de birocratic, si chiar uitasem cat de simpatic poate fi Ion Pribeagu, si iata ca am fost atat de bucuros sa citesc in amanunt + totodata cu entuziasm crescator din cauza suspansului in ritm crescendo, despre cum se poate umaniza o chitanta la un nivel chiar induiosator pt conditia umana.
RăspundețiȘtergereChitanta sau factura, chintesenta birocratiei...
ȘtergereMultumesc, am prins curaj. :))
RăspundețiȘtergere@Raul: E un inceput bun. :))
ȘtergereCe parfum de epocă în această postare bine garnisită cu versuri, muzică și o imagine foarte potrivită. Seară frumoasă, Cristi! :)
RăspundețiȘtergereO zi buna, Mirela! :)
ȘtergereS-au deschis inscrierile pentru provocarea "Reflexii în Oglinda" . Va astept in fiecare vineri incepand cu ora 00:00 ,sa luati parte la aceasta provocare .
RăspundețiȘtergereTe poti inscrie pe http://fewstuff.blogspot.ro
Multe salutari!
Toate cele bune, Sorin! :)
Ștergerem-am bucurat sa citesc poezia , mi-o spunea deseori o doamna in varsta tare draga , care din pacate nu mai este !
RăspundețiȘtergere@coco: Imi pare rau...
ȘtergereHai ca m-am amuzat! :))
RăspundețiȘtergereImi pare bine! :)
ȘtergereVaaai, ce mârşăvie şi impertinenţă! Cum să intre domnul Ion Pribeagu în cameră la domnişoara Tanţa care stătea goală lângă calorifer?! Sau poate era mare dragoste a vieţii dânsului. Eu, aşa, cred, Cristi, că domnişoara Tanţa era marea iubire a poetului! Cu sinceritate o spun clar şi răspicat.
RăspundețiȘtergereO toamnă caldă plină de bucurii şi succese îţi doresc, Cristi, cu mult drag!
Ginuca
Multumesc, la fel!
Ștergere