Amza Pellea - "Nea Mărin şi curca în aeroplan" (1972), "Nea Mărin în teleferic" (Revelion 1978). SCENETE AMUZANTE, VIDEO TVR

Amza Pellea (născut, 7 aprilie 1931, Băilești, Dolj -decedat, 12 decembrie 1983, București)

Regretatul Amza Pellea, celebru actor român de teatru, film şi televiziune, creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, ar fi împlinit astăzi 86 de ani.

Marinela Petrescu şi Amza Pellea - Nea Mărin şi curca în aeroplan (1972) VIDEO TVR



Moment din Gala Revelioanelor de altădată, din 1 şi 2 ianuarie 2016, de la TVR1. Mai multe detalii găsiţi pe tvr.ro http://goo.gl/bLWNjI
by TVR (YouTube), 30 dec. 2015

Amza Pellea - Nea Mărin în teleferic (Revelion 1978) VIDEO TVR



Imagini din Arhiva TVR cu Amza Pellea într-una “Din păţăniile lui Nea Mărin”, scenetă difuzată în programul de Revelion al Televiziunii Române din anul 1978.
http://www.facebook.com/fantvr1
http://www.tvr.ro
http://www.tvrplus.ro
http://youtube.com/tvrcanaluloficial
by TVR (YouTube), 10 ian. 2016

Amza Pellea (n. 7 aprilie 1931 în Băilești, Dolj - d. 12 decembrie 1983, București) a fost un actor român de teatru și film. A fost creatorul și interpretul personajului Nea Mărin, care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie. A fost actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul, informează Wikipedia.

Biografie

S-a născut la Băilești, într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea și a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băilești în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Național Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoției de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s–a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC.

Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing ("Ce înseamnă să fii onest" de Oscar Wilde), Vedernikov ("Ani de pribegie" de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion ("Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului ("Tragedia optimistă" de Vsevolod Visnevski), Bepe ("Galcevile din Chioggia" de Carlo Goldoni), Horatio ("Hamlet" de Shakespeare), Colonelul Dobre ("Ecaterina Teodoroiu" de Nicolae Tăutu), Otto Katz ("Soldatul Svejk" de Jaroslav Hašek), Esteban ("Fântâna turmelor" de Lope de Vega).

Pe scena Teatrului de Comedie creează alte personaje, printre care Brettschneider ("Svejk în al doilea război mondial" de Brecht- 1962), Pietro ("Umbra" de E. Svart- 1963), Manole ("Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu- 1964), Subcomisarul ("Capul de rățoi" de G. Ciprian- 1966), Platonov("Un Hamlet de provincie" de Cehov- 1967), Voievodul Basarab ("Croitorii cei mari" din Valahia de Al. T. Popescu- 1969), Noah ("Arca bunei speranțe" de I.D. Sîrbu- 1970), Hrisanide ("Interesul general" de Aurel Baranga- 1972), Hickok ("Buffalo Bill și indienii" de A. Kopit- 1973),"inginerul" din "Nic Nic".

Pe scena Teatrului Național din București dă viață lui Petre Dinoiu ("Comoara din deal" de Corneliu Marcu- 1977) și lui Vlad Țepeș ("A treia țeapă" de Marin Sorescu - 1979).

Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moșier Muromski în "Procesul" de Suhovo-Kobilin - 1983.

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din "Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din "Croitorii cei mari din Valahia" de Al. Popescu, rolurile din "Tudor", "Răscoala", "Haiducii", "Dacii", "Columna", "Mihai Viteazul"), cât și personaje contemporane (Ailincii din "Secunda 58" de Dorel Dorian, Manole din "Somnoroasa aventură" de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din "Fântâna turmelor" de Calderon, Horațiu din "Hamlet", Platonov din "Un Hamlet de provincie" de Cehov).

Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din "Mihai Viteazul" și prin Nea Mărin, reușește în "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" să atingă ambele personaje. Umilul, și câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză și tragică a soldatului țăran din primul război.

A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manlache Preda) din filmul "Osânda", unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popa.

Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova.

A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. Este tatăl actriței Oana Pellea.

A decedat în data de 12 decembrie 1983 la București în vârstă de 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu.

Fundația Enciclopedică „Amza Pellea” a realizat un film documentar numit „Douăzeci de ani fără Amza”.

Filmografie

"Setea" (1961)
"Tudor" (1963)
"Pisica de mare" (1964)
"Camera albă" (1965)
"Neamul Șoimăreștilor" (1965)
"Haiducii" (1966)
"Răscoala" (1966)
"Dacii" (1967)
"Columna" (1968)
"Războiul domnițelor" (1969)
"Mihai Viteazul" (1971)
"Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (1972)
"Puterea și adevărul", "Săgeata căpitanului Ion" (1972)
"Aventurile lui Babușcă" (1973)
"Ciprian Porumbescu" (1973)
"Ultimul cartuș" (1973)
"Un comisar acuză" (1974)
"Stejar – extremă urgență" (1974)
"Nemuritorii" (1974)
"Proprietarii", "Porțile albastre ale orașului" (1974)
"Tată de duminică" (1975)
"Cantemir", "Ulzana, căpetenia apașilor", "Evadarea" (1975)
"Osînda" (1976)
"Lumina pe coline", "Trei zile și trei nopți" (1976)
"Accident" (1977)
"Boschet de Veneția", "Împușcături sub clar de lună" (1977)
"Eu, tu, și... Ovidiu" (1978)
"Pentru patrie" (1978)
"Melodii, melodii" (1978)
"Revanșa" (1978)
"Ecaterina Teodoroiu" (1978)
"Nea Mărin miliardar" (1979)
"Mihail, cîine de circ" (1979)
"Brațele Afroditei" (1979)
"Duios Anastasia trecea", "Casa dintre câmpuri" (1980)
"Capcana mercenarilor" (1981)
"Poarta de aur a incașilor", "Șantaj", "Spectacolul spectacolelor", "Detașamentul Concordia", "Ana si hoțul" (1981)
"Cucerirea Angliei" (1982)
"Imposibila iubire" (1983)

Sursa: ro.wikipedia.org/wiki/Amza_Pellea

Sursa foto: cinemagia.ro

"Timpul şterge... Da, dar el ştie să păstreze - ca nimeni altul - ceea ce nu trebuie pierdut..." - Amza Pellea