Cum de nu amețesc balerinele când fac piruete?

Datorită creierului, modificat în urma antrenamentelor, balerinele pot efectua piruete fără să amețească, potrivit unui studiu publicat în revista Cerebral Cortex și menționat de AFP, informează AGERPRES.

După ce se învârt ani de zile, balerinele ajung să își modeleze creierul, care anulează semnalele trimise de structurile responsabile cu echilibrul din urechea internă (sistemul vestibular), arată studiul. La majoritatea oamenilor, o rotație prea rapidă poate provoca amețeală: fluidele din urechea internă continuă să se miște chiar după ce capul se oprește, așa cum cafeaua se învârte încă în ceașcă când nu mai este amestecată...De unde senzația de amețeală.

"Amețeala, senzația că ne mișcăm încă după ce ne-am oprit, este o problemă des întâlnită...Se pare însă că balerinele nu trec prin acest lucru, așa încât am vrut să vedem ce se întâmplă în cazul lor și dacă ne putem ajuta astfel pacienții", a spus într-un comunicat dr Barry Seemungal de la Imperial College din Londra.

Echipa de cercetători a studiat un grup de 29 de balerine și, pentru comparație, 20 de tinere care făceau canotaj, având vârsta și forma fizică asemănătoare cu ale dansatoarelor. Voluntarii au fost așezați într-un scaun pivotant care a fost învârtit în întuneric total. Trebuia ca ei să acționeze o mică manivelă când aveau senzația că se învârt încă după oprirea scaunului, cercetătorii putând măsura astfel durata și intensitatea amețelii. Ei au analizat și reflexele oculare declanșate de urechea internă și apoi au examinat creierul participantelor cu ajutorul IRM.

S-a observat că, la balerine, simptomele (senzația de amețeală, reflexele oculare) au durat în toate cazurile mai puțin decât la cele care practicau canotajul. IRM-ul a dezvăluit diferențe semnificative între cele două grupe de tinere în zona cerebelului, unde se primesc semnale din sistemul vestibular—mai mică la balerine—și în cortexul cerebral responsabil de senzația de amețeală.

"Pentru că nu este util ca balerinii să aibă amețeli sau să se simtă dezechilibrați, creierul lor se adaptează de-a lungul anilor pentru a anula această informație. Prin urmare, semnalul care ajunge la creier este slab, acest lucru făcându-i pe balerini mai rezistenți la senzația de amețeală", a spus dr Seemungal.

"Dacă am putea ținti sau controla aceleași zone ale creierului la pacienții care suferă de amețeli cronice, am putea să ne preocupăm de cum i-am putea trata mai bine", a încheiat el. AGERPRES/ (AS—editor: Lelia Bretan)

Programe de calculator care pot fi controlate prin gânduri, dezvoltate de specialiştii IT din Cluj

Imagine: Shutterstock

Specialiştii IT din Cluj vor dezvolta programe de calculator care pot fi controlate prin gânduri şi permit noi moduri de interacţiune, prima aplicaţie fiind un program experimental care va alege muzica în funcţie de starea de spirit a persoanei care o ascultă, informează Mediafax.

Directorul firmei româno-olandeze de IT, Yonder, Ramon Zanders, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că, în viitor, utilizatorii vor trebui doar să gândească o anumită comandă şi aceasta se va pune în aplicare.

"Compania clujeană Yonder dă startul dezvoltării de aplicaţii şi interfeţe controlate de utilizatori prin intermediul undelor cerebrale, în cadrul strategiei sale de inovare continuă. Dacă în prezent, tastatura şi mouse-ul fac deja loc interfeţelor controlate prin atingere sau gesturi de la distanţă, în viitor utilizatorii vor trebui doar să gândească o anumită comandă, odată cu dezvoltarea sistemelor de control prin «puterea minţii»", a spus Ramon Zanders.

Conform sursei citate, compania Yonder, care are sediul la Cluj, se va concentra pe device-uri precum "Emotiv", care permit crearea de interfeţe controlate prin unde cerebrale, sau "The Leap", care se bazează pe controlul prin gesturi, fără atingere. Primele aplicaţii vor fi cu caracter experimental, pentru a explora potenţialul acestor tehnologii, iar ulterior compania va identifica cele mai bune moduri de a integra aceste echipamente în produsele dedicate partenerilor săi din industria software.

Articol integral pe www.mediafax.ro.

Abuzul de alcool poate micşora creierul

Abuzul de alcool poate avea ca efect micşorarea creierului, însă, din fericire acesta începe să-şi revină la dimensiunile normale imediat ce se renunţă la consumul de alcool, conform unui studiu realizat în Germania, informează LiveScience, potrivit Agerpres.

În aproximativ 14 zile stoparea completă a consumului de alcool, creierul revine la dimensiuni apropiate de cele normale, înlocuind o mare parte din volumul pierdut din cauza alcoolului, conform coordonatorului acestui studiu, Gabriele Ende, profesor de fizică medicală la Institutul Central pentru Sănătate Mentală din Germania. Cerebelul, regiune a creierului rezervată mişcării, este printre primele zone care îşi revin după renunţarea la alcool.

"Am descoperit indicii care susţin ipoteza unei refaceri relativ rapide a creierului după renunţarea la consumul de alcool, după doar 14 zile de abstinenţă", a precizat ea într-un comunicat ce însoţeşte acest studiu. "Deşi fenomenul de micşorare a creierului la alcoolici a fost descris şi în alte studii, aceasta este prima cercetare care se concentrează asupra efectelor pe care le are renunţarea la alcool asupra creierului", a mai adăugat ea.

Pierderile de ţesut cerebral la alcoolici sunt asociate cu problemele de memorie, dificultăţi de concentrare şi comportament impulsiv. Pentru a afla dacă aceste pierderi sunt reversibile, Ende şi colegii săi au apelat la rezonanţa magnetică pentru a scana creierul a 49 de alcoolici dintr-un centru de dezintoxicare. Prima scanare a fost făcută în primele 24 de ore de abstinenţă, iar cea de-a doua a fost realizată două săptămâni mai târziu. Apoi rezultatele au fost comparate cu imagini similare obţinute de la 55 de persoane care nu consumă alcool.

Diferitele regiuni ale creierului se refac în intervale de timp diferite.Cerebelul, spre exemplu, şi-a revenit la dimensiunea normală în două săptămâni de abstinenţă. Regiunile creierului implicate în procese cognitive mai complexe îşi revin mai încet. AGERPRES / (Codruţ Bălu)