Numele complet al lui Pablo Picasso este Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Crispiniano de la Santísima Trinidad Ruiz y Picasso, informează Wikipedia.
Where Did Pablo Picasso's Genius Come From? | National Geographic
Pablo Picasso is considered one of the most influential artists of the 20th century, and his work continues to be studied for its meaning and celebrated for its creativity. Follow the path of Picasso’s life in this brief animated video.
by National Geographic (YouTube), 4 mai 2018
15 Things You Didn't Know About Picasso
15 Things You Didn't Know About Picasso by Alux.com (YouTube), 18 mai 2017
Rencontre avec Pablo Picasso en 1966 - Archive INA
21 octobre 1966
Rare interview télévisée de Pablo PICASSO suivie d'un reportage à Mougins au lieu-dit "Notre-Dame-de vie" dans la maison de Pablo PICASSO et de sa femme Jacqueline.Images intimes de PICASSO fumant dans un fauteuil, de Jacqueline dans l'atelier de l'artiste où sont accrochés de très nombreux tableaux, de PICASSO discutant avec le peintre Edouard PIGNON, de PICASSO prenant la main de Jacqueline, de PICASSO dans un atelier avec PIGNON et Jacqueline, arrangeant la disposition des peintures.
Images d'archive INA
Institut National de l'Audiovisuel
by Ina Culture (YouTube), 18 sept. 2014
Am selectat azi 10 fotografii cu graffiti, imagini frumoase din diferite locuri ale lumii, publicate pe site-ul 500px.com. A venit vremea episodului 302 din serialul cu poze, intitulat "Miercurea fără cuvinte".
Happy Wordless Wednesday!
Geraldo da Silva Filho - the frog and she... - São Paulo, Brazil
Kyle Cain - Generations - Toronto, Ontario
Alex Batlle Bosch - Head Turner - London
Boguslaw Radzikowski - Super wall - Super art graffiti - Dublin
Michael Hodgins - Hanbury Street - Street Art - East London - Brick Lane
Ελένη Κατσαρού - A walk in the city - a beautiful graffiti in Argos, Greece made by Zem
Ruben Dario Sanchez Diaz - Favor Mea al Frente - Chile
Michael Hodgins - Hanbury Street - Brick Lane London
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași)
Vasile Alecsandri - Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
Alexandru Flechtenmacher
"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher, informează Wikipedia. Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași, Moldova - d. 28 ianuarie 1898, București, România), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Moldova.
În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași.
A compus, de asemenea, muzica pentru "Hora Unirii", pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice.
În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși, din care putem enumera opereta-vrăjitorie "Baba Hârca", melodrama națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului", compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.
A fost fiul juristului Christian Flechtenmacher, notează Wikipedia.
Carol Popp de Szathmáry - Alexandru Ioan Cuza (circa 1865)
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, potrivit Wikipedia.
În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă, Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă: "Ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.", informează www.istoria.md.
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România și decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și "monstruoasa coaliție", din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului, scrie Wikipedia.
Carol Popp de Szathmári (născut în 11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac - decedat la 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa, informează Wikipedia.
Theodor Aman - Proclamarea Unirii (Muzeul Naţional de Istorie a României)
Theodor Aman (născut în 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — decedat la 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București, potrivit Wikipedia.
24 IANUARIE, ZI DE AUR A VEACULUI (VIDEO TVR)
De Ziua Unirii Principatelor Române, vă invităm să urmăriți documentarul "24 ianuarie, Zi de aur a veacului". În cadrul acestui documentar, realizatorii ne propun un moment cu Maria Tănase interpretând "Hora Unirii".
Echipa Televiziunii Române care a realizat acest documentar:
Redactor: Maria Preduţ
Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel
Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru
de la TVR (YouTube), 24 ian. 2014
Am selectat azi 10 poze cu graffiti, imagini frumoase din diferite locuri ale lumii, de pe site-ul 500px.com. A venit vremea episodului 290 din serialul cu fotografii, intitulat "Miercurea fără cuvinte".
Happy Wordless Wednesday!
Ivo de Man ✭ - Nightshot #1
Josep Vallès - Grafits - Barri del Raval - Barcelona - Catalunya
Ivo de Man ✭ - Nightshot #2
CHANATHIP KHOOSUWAN - COLORFUL FACE - New Delhi, India
Marko Kehm - Work in Progress - NYC
CHRIS TAYLOR - Einstein - Beijing, China
SERGE KAY - Miami Art Mural 14
Marco Ranieri - Bon Appetite
SERGE KAY - Miami Art Mural 15
Alberto Suárez - ¡Chsss! listen art - Paris, France
Joi, 28 ianuarie 2016, se împlinesc o sută treizeci şi şase de ani de la naşterea marelui artist român Camil Ressu. Camil Ressu (născut pe 28 ianuarie 1880 la Galați — decedat în 1 aprilie 1962 la București) a fost un pictor de origine aromână, care, prin întreaga sa activitate artistică, pedagogică și socială, a fost una din personalitățile marcante ale artei românești. Camil Ressu a fost membru titular al Academiei Române.
Camil Ressu - Autoportret
Camil Ressu - Clacă la porumb
Camil Ressu - Cosaşi odihnindu-se
Camil Ressu - Culegătorii de trufe
Camil Ressu - Curățenia de primăvară
Camil Ressu - Două surori
Camil Ressu - După muncă
Camil Ressu - Familie de ţărani
Camil Ressu - Iarnă grea (Ruși la Iași)
Camil Ressu - În ogradă
Camil Ressu - La cules de țelină
Camil Ressu - La umbră
Camil Ressu - Maternitate
Camil Ressu - Peisaj cu Cetatea Braşovului
Camil Ressu - Peisaj cu cumpănă
Camil Ressu - Peisaj din Ardeal
Camil Ressu - Peisaj din Dealurile Grădiștei
Camil Ressu - Peisaj din Vlaici
Camil Ressu - Scenă de seară, Sighișoara
Camil Ressu - Scenă din Ardeal
Camil Ressu – Ștrengarul
Camil Ressu – Țărănci în biserică
Camil Ressu - Ţărăncuţă în pridvor la Vlaici
Mai multe tablouri de Camil Ressu găsiţi aici: www.galeriidearta.blogspot.ro/2011/01/camil-ressupictor-roman-nascut-in-28.html.
Biografie
Camil Ressu se trage dintr-o familie de aromâni (macedoromâni) din regiunea Epirului, stabilită în România pe la începutul secolului al XIX-lea, informează Wikipedia. Tatăl său, Constantin Ressu, jurist de profesie, cu studii de drept la Bruxelles, făcea pictură în clipele libere. În 1887, Camil Ressu este înscris la Școala Națională de Arte Frumoase din București, avându-l ca profesor pe G. D. Mirea; își continuă studiile la Iași cu pictorul Gheorghe Popovici. În 1902 termină studiile la Școala de Belle-Arte din Iași, obținând medalia de argint și pleacă în același an să se perfecționeze în străinătate. Se oprește două luni la München vizitând muzeele din localitate, după care pleacă la Paris și se înscrie la Academia Julian, în atelierul lui Jean Paul Laurens, unde îi are colegi pe Jean Al. Steriade, Nicolae Dărăscu și Ion Theodorescu-Sion.
În 1908 revine în țară și, preocupat de problemele sociale, colaborează cu desene satirice la publicațiile Furnica, Facla și Adevărul. În același an se înscrie în Partidul Social-Democrat din România. Participă pentru prima dată în 1910 la expoziția "Tinerimii Artistice" cu peisaje și compoziții pe teme rustice. În 1912 expune la Salonul Oficial tabloul Înmormântare la țară, iar în anul următor, la "Tinerimea Artistică", portretul de grup Terasa Oteteleșeanu, cu "șapte figuri ale boemei literare, muzicale și pictoricești". În 1914 deschide prima expoziție personală la București.
În 1917, împreună cu pictorii Nicolae Dărăscu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Marius Bunescu și cu sculptorii Dimitrie Paciurea, Cornel Medrea, Ion Jalea și Oscar Han înființează asociația "Arta Română", la Iași. Vara se retrage la țară și pictează țărani la munca câmpului, vederi din sate, grupuri de muncitori dar și naturi moarte, nuduri, portrete ale diverselor pesonalități ale timpului și autoportrete. Participă activ la înființarea "Sindicatului Artiștilor plastici din România" în 1921, fiind ales președinte, funcție din care demisionează după doi ani. În urma unei șederi mai lungi în satul Ilovăț (județul Mehedinți), realizează compoziția "Cosași odihnindu-se", una dintre lucrările sale cele mai reprezentative, în care Camil Ressu își dezvăluie vigoarea sa plastică.
Camil Ressu a fost profesor și rector al Academiei de Belle-Arte din București până în anul 1941, între elevii săi numărându-se Abodi Nagy Béla. Din 1950 a fost președinte de onoare al "Uniunii Artiștilor Plastici", reluându-și și activitatea de profesor la Institutul de Arte "Nicolae Grigorescu". În 1955 i se acordă titlul de Artist al Poporului iar un an mai târziu este numit membru al Academiei Române.
Cu o formație solidă, în care predominau studiile după corpul uman, după peisaj și după obiectele din imediata apropiere, Camil Ressu a reușit ca, prin combinarea capacităților formative ale desenului și culorii, să realizeze o creație care păstrează valorile tradiției, în condițiile unui efort de înnoire a limbajului plastic.
O serie de personalități culturale au avut ocazia să asiste la prelegerile profesorului universitar Camil Ressu, printre care Geta Brătescu și Virgil Preda.
Primăvara văzută de pictori celebri: Ştefan Luchian, Adam Bălțatu, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Vermont, Samuel Mützner, Aurel Băeșu, Camil Ressu, Constantin Piliuță, Ion Pacea, George Catargi, Elena Popea, Ion Ţuculescu, Ion Musceleanu, Ipolit Strâmbu, Ignat Bednarik, Leon Biju, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Lucian Grigorescu, Micaela Eleutheriade, Nicolae Dărăscu, Horia Bernea, Kimon Loghi.
Adam Bălțatu – Peisaj de primăvară
Alexandru Ciucurencu – Primăvară
Alexandru Ciucurencu – Primavara
Nicolae Vermont – Amiază de primăvară
Samuel Mützner – Primăvară
Samuel Mützner – Primăvară la Balcic
Samuel Mützner – Primăvară la Kyoto
Samuel Mützner – Primăvară la Kyoto
Samuel Mützner – Zi de primăvară
Ştefan Luchian – Primavara
Aurel Băeșu – Casa cu meri înfloriţi
Aurel Băeșu – Primavara
Camil Ressu – Curățenia de primăvară
Constantin Piliuță – Primăvara
Constantin Piliuță – Primăvara
Constantin Piliuță – Primăvara
Constantin Piliuță – Primăvară în Dudești
Elena Popea – Primavara
Elena Popea – Primăvară la Freiburg
George Catargi – Primăvara
Horia Bernea – Primăvară
Ignat Bednarik – Primăvară
Ion Musceleanu – Primăvara în Pangratti
Ion Pacea – Arbore înmugurind
Ion Ţuculescu – Peisaj de primăvară
Ion Ţuculescu – Primăvară la Mangalia (Primăvară 1)
Ipolit Strambu – Peisaj de primavara
Kimon Loghi – Alegoria primăverii
Kimon Loghi – Început de primăvară
Kimon Loghi – Primăvară
Kimon Loghi – Primăvară
Kimon Loghi – Copac înflorit
Leon Biju – Primăvară la Balcic
Lucia Bălăcescu Demetriade – Munci de primăvară
Lucian Grigorescu – Munci de primăvară
Lucian Grigorescu – Primăvară la Balcic
Micaela Eleutheriade – Primăvară la sat
Nicolae Dărăscu – La munca câmpului (Peisaj din Grimaud)
