MUŞEŢELUL
Răsfoind unele reviste autohtone și străine am dat peste o sumă de indicații terapeutice și de știri medicale ce m-au pus serios pe gînduri, atrăgîndu-mi atenția, prin mijloacele științei, asupra precarității constituției mele și schimbîndu-mi necontenit ideile.
Cartoful, credeam cîndva, e foarte bine tolerat de ficat și se recomandă la hepatici; aflu însă că, dimpotrivă, el obosește ficatul și îngreunează corpul cu o pondere inutilă, deci trebuie evitat. Roșiile erau bune cîndva, întrețineau sîngele, procurau vitamine; dar roșiile precipită acum oxalați, fac adică piatră la rinichi și bine ar fi să le cam ocolim. ”Dați copiilor cît mai multe dulciuri” se spunea și scria pînă nu demult; acum știința ne-a lămurit că nu numai diabetul dar și boli circulatorii se nasc din dulciuri, încă din copilărie, și că ar trebui deci să ne păzim. Mai bine ridichi, – dar vai! și celuloza e greu de digerat, parazitează traiectele intestine. Salata, verdețurile, măcrișul, bune și ele , dar cam precipită, trebuie luate cu menajament. Grăsimile erau alimentul omului muncitor, ele sînt acum o cauză de scleroză. Nu grăsimile sînt o cauză de scleroză, ci înainte de toate zaharurile, spune o știre mai nouă. Ba sînt grăsimi nesaturate care, dimpotrivă, micșorează colesterolul și evită scleroza. Cîndva lumea se ruga pentru ”pîinea noastră cea de toate zilele” acum pîinea e trecută printre dușmanii principali ai constituției fizice, împreună cu ”mîncarea săracului”, cu cartoful, care trebuie abjurat. Se poate mînca în schimb oricîtă carne care înainte era agentul cel mai viclean al îngrășării, acum însă a devenit inofensivă. Cura de fructe e bună, dar mai mult fierte. Nu, mai mult crude. Nu: crude fac dispepsie. Fierte, omoară vitaminele. Nu trebuie totuși băute multe lichide. Ba da, pentru diureză, altfel se blochează rinichii: așa, se molestează ficatul. Ficatului nu-i plac nici băuturile alcoolice. Ba da, îl excită, plus că cele concentrate produc vasodilatațiune care e bună pentru circulație. Nu trebuie băut totuși vin roșu, care e congestiv. Dar e și tonic, face globule roșii. Trebuie evitate ouăle, produc colesterol; dar concepția recentă cere să se mănînce ouă, altfel organismul își fabrică din alte ingrediente colesterolul și e mai rău. Cardiacii și post-operatorii trebuie menajați, așezați în pat; nu, dimpotrivă, trebuie să urce zilnic cîteva etaje ori să fie îmbrînciți pe scară. Evitați uleiurile! Dimpotrivă uleiul de măsline dizolvă piatra la ficat. Alunele sînt anticancerigene. Nu-i adevărat, ultimele descoperiri spun că sînt cancerigene, anticancerigen este mălaiul pe care eram pe punctul să-l transferăm la animale. Trebuie pusă o barieră ingerării de proteine (deși ciocolata e stimulativă), o barieră pentru lapte care constipă.
După o mie de ani de fumat intens s-a băgat de seamă în lume că tutunul e așa de nociv încît e o minune că mai avem plămîni, atît fumătorii cît și nefumătorii. Acum se face un dosar mondial al alcoolului, alt distrugător-al-vieții-pe-pămînt în condițiile în care populația globului se dublează în 30 de ani. Bune au fost și sulfamidele, dar cîte defecte secundare au generat! Bune și antibioticele, dar cîtă lume au nenorocit! Utile și barbituricele și tranchilizantele, dar au adus calamități, în concurență cu drogurile, care nici ele nu sînt lipsite de unele calități. Mai puțină sare, mai puțin piper, mai puține mirodenii asigură o mai bună sănătate după ce s-a umblat sute de ani să se găsească. Ceapa arde stomacul, usturoiul ficatul – deși e bun la gripă; ca și țuica – altminteri nocivă. Mai ales făinurile și pastele trebuie eradicate din alimentația omului modern, căci fac țesut conjunctiv. Și cafeaua, căci ridică tensiunea.
Cîndva ciuperca japoneză făcea minuni. Mai tîrziu brățara de aramă crea curenți bioelectrici favorabili. Acuma știința a descoperit lăptișorul de matcă, dar sînt și voci mondiale care ne avertizează împotriva lui, de bine ce a apărut. Nocive sînt și afumăturile, dau cancer. Nocivă și carnea de miel tînăr. Nociv și oul de rață. Fasolea și varza sînt spectre amenințătoare. Untul se depune pe vase. Ca și untura. Sifonul balonează. Apa îngrașă.
Răsfoind în continuare, în revistele viitorului, voi afla probabil și alte precizări: a fost o eroare, se va zice, că omenirea a mîncat atîta vreme brînză, care e un mare factor de degenerescență și a provocat atîtea războaie. Nu trebuia să mîncăm mere cu coajă, ca să nu ne umflăm, dar nici fără coajă, substanța fiind de fapt coaja iar miezul o otravă subtilă pentru creier. Nu trebuia să tăiem carnea cu cuțitul, care produce oxizi prin frecare și muiere în sosul cărnii și a scurtat astfel viața civilizației cu aproximativ un mileniu. O eroare să ne punem dinții căzuți, înlocuitorii creînd un cîmp electromagnetic ce favorizează melancolia. A fost o eroare că ne-am mișcat, de fapt sedentarismul era mai indicat pentru dezvoltarea unei armonii interioare ce influența sucurile gastrice. Om sănătos e cel ce cîntărește în kilograme echivalentul înălțimii sale. Tăiatul bătăturilor e cancerigen, ca și spălatul pe dinți ce lichidează flora anticorpilor. Suflatul nasului dă traume locale, mai bine înghițim mucii. Rămînerea în urmă relativă a popoarelor balcanice în timpul evului mediu a fost din cauza leușteanului. Din punct de vedere biochimic sportul a fost cea mai mare aberație a lumii. Prin balele lor din timpul fabricării coconului, viermii de mătase au contribuit la distrugerea celor mai frumoase femei, căci numai cînepa asigură un bun metabolism. A fost greșit că oamenii s-au cuplat de cîte ori au avut poftă, asta a distrus echilibrul interior și ecologic. Și în sfîrșit: lumea va pieri într-un cataclism dacă nu se renunță la ceaiul de mușețel.
E bună și știința asta, riguroasă. E aproape la fel de exactă ca literatura…
Sursa: Fanzinicon
