Paula Seling, una dintre cele mai bune voci feminine din România, a lansat recent două videoclipuri noi pe canalul său oficial de YouTube, pentru piesele”Hora Unirii”(23 ianuarie 2021) și”Inimă, tu cântă”(2 ianuarie 2021).
”Maine, 24 Ianuarie, se implinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească. Am decis să sărbătoresc bucuria noastră, a tuturor românilor, prin înregistrarea propriei versiuni a cântecului «Hora Unirii» pe care am filmat-o la Ateneul Român, simbol al Culturii Nationale.”, a scris astăzi Paula Seling pe pagina sa oficială de Facebook.
Vizionare și audiție plăcute!
Hora Unirii – Paula Seling(Official Video) 2021
Muzica: Alexandru Flechtenmacher. Versuri: Vasile Alecsandri. Orchestrație, mix și master audio: Cristian Faur. Video: Radu Bucura. Lumini: Cristi Șerban. Rochie: Mihaela Pângulescu. Înregistrare realizată în data de 19.01.2021 la Ateneul Român, cu sprijinul domnului Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu. Mulțumiri doamnelor MIhaela Crăciun, Daniela Mitache, Codruța Bouaru.
Vasile Alecsandri – Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Sa-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și armonie!
Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!
Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Și să vază sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!
by Paula Seling (YouTube), 23 ianuarie 2021
Paula Seling – Inima, tu canta(Official Video) 2021
Muzica si text: Paula Seling, orchestratie: Paula Seling, mix & master: Cristian Faur, video: Radu Bucura, pian: Paula Seling, flaut: Adina Nelu, vioara: Madalina Giolu, chitara: Daniel Bourosu, bas: Daniel Pirici, tobe: Radu Bucura.
”La multi ani, Romania! 💙💛❤️ Astazi este 24 ianuarie, ziua in care sarbatorim Unirea Principatelor Romane. Cu aceasta ocazie, dar si pentru fiecare clipa cand declaram ca suntem romani si mandri, trupa CARGO ne reaminteste prin piesa-simbol pe care o lanseaza astazi ca suntem mai puternici intr-o voce – Romanie Te Strig!” (MediaPro Music Romania - Facebook).
PIESĂ ORIGINALĂ, VIDEOCLIP, MELODIE NOUĂ: Cargo - Romanie, te strig! (Official Lyrics Video) NEW SINGLE 2018, NEW SONG
Romanie, cu mandrie, ia cu tine steagul muzical lansat de trupa Cargo - Romanie Te Strig!
Cargo - Romanie, te strig! (Official Lyric Video)
Download/streaming link: https://MediaPro.lnk.to/RomanieTeStrigYD
Licensing: contact@mediapromusic.ro
Muzica si text: Cargo
(C) & (P) MediaPro Music Entertainment 2018
by MediaProMusic (YouTube), 24 ianuarie 2018
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași)
Vasile Alecsandri - Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
Alexandru Flechtenmacher
"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher, informează Wikipedia. Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași, Moldova - d. 28 ianuarie 1898, București, România), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Moldova.
În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași.
A compus, de asemenea, muzica pentru "Hora Unirii", pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice.
În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși, din care putem enumera opereta-vrăjitorie "Baba Hârca", melodrama națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului", compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.
A fost fiul juristului Christian Flechtenmacher, notează Wikipedia.
Carol Popp de Szathmáry - Alexandru Ioan Cuza (circa 1865)
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, potrivit Wikipedia.
În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă, Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă: "Ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.", informează www.istoria.md.
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România și decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și "monstruoasa coaliție", din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului, scrie Wikipedia.
Carol Popp de Szathmári (născut în 11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac - decedat la 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa, informează Wikipedia.
Theodor Aman - Proclamarea Unirii (Muzeul Naţional de Istorie a României)
Theodor Aman (născut în 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — decedat la 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București, potrivit Wikipedia.
24 IANUARIE, ZI DE AUR A VEACULUI (VIDEO TVR)
De Ziua Unirii Principatelor Române, vă invităm să urmăriți documentarul "24 ianuarie, Zi de aur a veacului". În cadrul acestui documentar, realizatorii ne propun un moment cu Maria Tănase interpretând "Hora Unirii".
Echipa Televiziunii Române care a realizat acest documentar:
Redactor: Maria Preduţ
Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel
Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru
de la TVR (YouTube), 24 ian. 2014
Theodor Aman - Proclamarea Unirii (Muzeul Naţional de Istorie a României)
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, informează Wikipedia.
În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă, Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă: "Ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.", notează www.istoria.md
"Hora Unirii" interpretată de Maria Tănase
Moment din documentarul "24 ianuarie, Zi de aur a veacului" cu Maria Tănase interpretând „Hora Unirii".
Echipa de producţie a Televiziunii Române care a realizat acest documentar:
Redactor: Maria Preduţ
Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel
Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru
de la TVR (YouTube), 24 ian. 2014
24 ianuarie, Zi de aur a veacului
De Ziua Unirii Principatelor Române, vă invităm să urmăriți documentarul "24 ianuarie, Zi de aur a veacului". În cadrul acestui documentar, realizatorii ne propun un moment cu Maria Tănase interpretând "Hora Unirii".
Echipa Televiziunii Române care a realizat acest documentar:
Redactor: Maria Preduţ
Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel
Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru
de la TVR (YouTube), 24 ian. 2014
Vasile Alecsandri - Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher, potrivit Wikipedia.
Carol Popp de Szathmáry - Alexandru Ioan Cuza (circa 1865)
Theodor Aman (născut în 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — decedat la 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București.
Carol Popp de Szathmári (născut în 11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac - decedat la 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa, informează Wikipedia.
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România și decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și "monstruoasa coaliție", din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului, scrie Wikipedia.
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Theodor Aman - Unirea Principatelor (1857)
Theodor Aman - Proclamarea Unirii (Muzeul Naţional de Istorie a României)
Theodor Aman - Hora Unirii la Craiova, ulei pe pânză, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti
Carol Popp de Szathmáry - Alexandru Ioan Cuza (circa 1865)
Theodor Aman (n. 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București.
Carol Popp de Szathmári (n. 11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac - d. 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa.
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași)
Vasile Alecsandri - Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași, Moldova - d. 28 ianuarie 1898, București, România), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Moldova.
În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași.
A compus, de asemenea, muzica pentru "Hora Unirii", pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice.
În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși, din care putem enumera opereta-vrăjitorie "Baba Hârca", melodrama națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului", compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.
A fost fiul juristului Christian Flechtenmacher.
7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că "dorinţa cea mai mare" este Unirea Principatelor într-un singur stat.
În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă - Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă - "ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie."
Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat pâna în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul "Petersburg" din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului Naţional din adunarea electivă.
Cuza Vodă, Domn al Moldovei, Domn al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei
În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situaţia nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei Internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.
Focşanii - oraş prin excelenţă negustoresc - a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două - Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni - de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.
Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.
Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. "La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici miliare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii 'Timpuri de Marire'. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă". Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.
Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)
La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni ca: "Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!"
Sursa: istoria.md
Carol Popp de Szathmari este unul din cei mai importanţi artişti români ai secolului al XIX-lea. La cererea lui Cuza, a realizat desenele pentru stema şi steagul României, proiectul pentru Ordinul Unirii (1864) devenit ulterior, cu uşoare modificări, Ordinul Steaua României, Harta Principatelor Române (1864), sau proiecte pentru mărci poştale. Tot Szathmari a realizat şi portretele oficiale ale domnitorului şi ale soţiei sale, Elena Cuza.
Sursa: www.ziuaveche.ro
