Se afișează postările cu eticheta Ploaie în luna lui Marte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ploaie în luna lui Marte. Afișați toate postările

marți, 31 martie 2015

VIDEO: Paula Seling - "Ploaie în luna lui Marte". Nichita Stănescu, 82 de ani de la naştere

Paula Seling Ploaie in luna lui Marte Nichita Stanescu versuri muzica Nicu Alifantis Paula Seling Ploaie in luna lui Marte YOUTUBE OFFICIAL VIDEO CONCERT RADIO poezia Ploaie in luna lui Marte Nichita Stanescu text INTERVIU Despre Romania Nichita Stanescu interviu arhiva TVR Nichita Stanescu Limba romana este patria mea versuri Nichita Stanescu data nasterii Nichita Stanescu zi de nastere cand s-a nascut ziua nasterii citate cugetari maxime Nichita Stanescu Ploaie in luna lui Marte Nichita Stanescu 82 ani de la nasterea lui Nichita Stanescu 2015
Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983)

"Inspiraţia este fundamentul artelor, în genere. Ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger." - Nichita Stănescu
Marele poet român Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi vârsta de optzeci şi doi de ani...

Ploaie în luna lui Marte

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odăii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai ştiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă, răspunde-mi, răspunde-mi
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.

poezie de Nichita Stănescu

Paula Seling - Ploaie in luna lui Marte (concert Sala Radio) - VIDEO



Muzica: Nicu Alifantis
Text: Nichita Stanescu
Orchestratie: Ionel Tudor
by Paula Seling (YouTube), 11 aug. 2013

Într-o zi de vineri, 31 martie, în urmă cu 82 de ani, s-a născut Nichita Stănescu. Ce binecuvântată întâmplare a sorț...
Posted by Nicu Alifantis on 30 martie 2015


Nichita Stănescu - Despre România (TVR)



de la TVR (YouTube), 27 mar. 2013

"Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește." Nichita Stănescu a murit la vârsta de 50 de ani, pe 13 decembrie 1983.

Sursa foto: www.radioromaniacultural.ro

duminică, 31 martie 2013

Nichita Stănescu, 80 de ani de la naştere

Marele poet român Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi vârsta de optzeci de ani.



"Inspiraţia este fundamentul artelor, în genere. Ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger." - Nichita Stănescu

Ce bine că eşti
Nichita Stănescu

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
două culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Nicu Alifantis - Ce bine că eşti!



Ploaie în luna lui Marte
Nichita Stănescu

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odaii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.

Paula Seling şi Nicu Alifantis - Ploaie în luna lui Marte (Live, Sala Radio, 2008)



"Într-o zi, în curtea din spatele blocului, o libelula a întâlnit un marţian şi l-a întrebat:
- Tu eşti un marţian, marţianule?
- Sigur că sunt un marţian, libelulo, a răspuns el.
[...] au mai stat de vorba, după care [...]
- Cred ca ar trebui să ne căsătorim, a spus libelula.
- Da! Cu siguranţă ar trebui să ne căsătorim, i-a răspuns libelulul fiindcă, din dragoste pentru ea, marţianul se transformase într-un libelul."

"Cinstea nu este o vocaţie, cinstea este o opţiune." - Nichita Stănescu

sâmbătă, 31 martie 2012

Ploaie în luna lui Marte (Nichita Stănescu)



Nichita Stănescu  (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983)

Ploaie în luna lui Marte

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odaii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.



"Într-o zi, în curtea din spatele blocului, o libelula a întâlnit un marţian şi l-a întrebat:
- Tu eşti un marţian, marţianule?
- Sigur că sunt un marţian, libelulo, a răspuns el.
[...] au mai stat de vorba, după care [...]
- Cred ca ar trebui să ne căsătorim, a spus libelula.
- Da! Cu siguranţă ar trebui să ne căsătorim, i-a răspuns libelulul fiindcă, din dragoste pentru ea, marţianul se transformase într-un libelul."

Interviu cu Nichita Stănescu de Adam Puslojic



Rokssana Teo Aurora Schtiel Androxa Bianca