Buna Vestire (Blagoveştenie) - 25 martie

Buna Vestire, bucuria întregii zidiri
Autor: Pr. Ciprian Florin Apetrei (Ziarul Lumina)

Venirea lui Dumnezeu în lume şi între oameni prin Întruparea Fiului Său este chipul cel mai înalt al iubirii Preasfintei Treimi faţă de neamul omenesc. Acest adevăr teologic îl sărbătorim la Buna Vestire. Praznicul împărătesc este sărbătorit în fiecare an la 25 martie. Anul acesta, Buna Vestire coincide cu Duminica a cincea din Postul Mare şi de aceea se săvârşeşte Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. Această sărbătoare cade în fiecare an în perioada Postului Mare şi Biserica acordă dezlegare la peşte.
Buna Vestire - în limba greacă Evanghelismos, în limba slavonă Blagoveştenie - a Întrupării Fiului lui Dumnezeu a fost sărbătorită la 25 martie încă din prima jumătate a secolului al V-lea, odată cu generalizarea prăznuirii Naşterii Domnului la 25 decembrie. Este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie, informează ziarullumina.ro.

Părintele profesor Ene Branişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II-lea (681-683). La început, aceasta era doar locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Domnului. Variaţia datei de prăznuire a existat în Apus până în secolul al XI-lea, când data de 25 martie s-a generalizat în tot Occidentul. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieste pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie).

În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Naşterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a secolului al V-lea.

Răspunsul Mariei deschide omenirii calea întoarcerii în Rai

Cel care ne relatează despre acest eveniment biblic al Bunei Vestiri este Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca, 1, 26-56. Citim în capitolul întâi al Evangheliei sale că la şase luni după zămis­lirea Sfântului Ioan Botezătorul, Arhanghelul Gavriil este trimis din nou pe pământ, de data aceasta în oraşul Nazaret din Galileea, la o fecioară cu numele Maria: „Şi intrând îngerul la dânsa i-a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei!” Istorisind viaţa Sfintei Fecioare Maria, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că ea nu s-a împotrivit celui trimis la ea de Dumnezeu: „Nu s-a arătat necredincioasă, dar nici n-a primit cu uşurinţă cuvântul… nu s-a tulburat la vederea arhanghelului, căci era obişnuită de nenumărate ori cu vederea sa atunci când acesta îi aducea hrană în Templu, ci s-a tulburat din pricina cuvintelor ce răsunau în urechile ei… «Ce fel de închinare poate fi aceasta?», căci nu cunoştea adâncimea tainei şi tresărea la această unire a firii dumnezeieşti cu cea a oamenilor, şi cugeta cum anume s-ar putea întâmpla aceasta”. Mesajul îngerului continuă: „… Nu te teme, Marie, fiindcă ai aflat har la Dumnezeu. Iată, vei lua în pântece şi vei zămisli şi vei naşte fiu şi numele Lui îl vei chema Iisus. Acesta mare va fi şi Fiul Celui-Preaînalt Se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său, şi va împărăţi peste casa lui Iacob în veci şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit”. Uimită de cele ce auzea de la înger, Fecioara rosteşte: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?” „Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui-Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu se va chema… căci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă”. Vedem de aici că actul întrupării Fiului lui Dumnezeu se face prin participarea Sfintei Treimi. Puterea Celui Preaînalt indică prezenţa Tatălui, iar umbrirea Sfintei Fecioare este lucrarea Sfântului Duh, iar Sfântul care se va naşte din ea este Fiul lui Dumnezeu. Fecioara Maria primeşte taina prin cuvintele: `Fie mie după cuvântul tău”. Acest accept al Maicii Domnului exprimă acordul omului cu voinţa lui Dumnezeu şi deschide calea întoarcerii în Rai de unde am fost izgoniţi prin neascultarea protopărinţilor Adam şi Eva.

Buna Vestire este împlinirea făgăduinţei lui Dumnezeu, care s-a dat după căderea lui Adam şi a Evei (Facere 3, 15) şi care se numeşte protoevanghelie. De aceea, înştiinţarea despre întruparea Cuvântului lui Dumnezeu este cea mai mare veste în istorie.

După cuvântul Sfântului Maxim Mărturisitorul, Evanghelia lui Dumnezeu este o solie a lui Dumnezeu şi mângâiere pentru oameni prin Fiul Său întrupat. În acelaşi timp, este şi împăcarea oamenilor cu Tatăl, Care dă ca plată îndumnezeirea nenăscută celor care ascultă de Hristos.

Vestea cea bună, Evanghelia, este îndreptarea neascultării care a avut loc la începutul creării omului, în Raiul fizic. Acolo, de la femeie au început căderea şi urmările acesteia, aici, tot de la femeie au început toate bunătăţile. Astfel, Preasfântă este noua Evă. Acolo există Raiul sensibil, aici Biserica. Acolo Adam, aici Hristos. Acolo Eva, aici Maria. Acolo şarpele, aici Arhanghelul Gavriil. Acolo, şoptirea şarpelui către Eva, aici, salutarea îngerului către Maria (după cuvântul Cuviosului Iosif Vrienios). În acest fel s-a îndreptat greşeala lui Adam şi a Evei.

Un praznic al bucuriei

Sfântul Teofan Zăvoratul ne spune: „Toţi iubim bucuria, cu toţii căutăm bucurii. Lanţurile necazului ne apasă; întristarea ne strâmtorează pieptul, ne întunecă mintea, ne răneşte sufletul, ne aruncă în neorânduială trupul. Dar îndată ce Dumnezeu Însuşi ne descoperă şi ne dăruieşte vreo bucurie, atunci bucuria cu pricina este binecuvântată chiar în acest loc al surghiunului, şi trebuie să spunem că este singura binecuvântată, pentru că de vreme ce Dumnezeu a pus asupra noastră necazul şi întristarea, El este singurul care poate să le înlăture sau cel puţin să le îndulcească, trimiţând bucurie şi mângâiere”. O asemenea bucurie îngăduită de Dumnezeu este cea adusă de Arhanghelul Gavriil la Buna ­Vestire.

Buna Vestire este, înainte de toate, bucurie. Căci primul cuvânt pe care Arhanghelul Gavriil l-a grăit către Fecioara Maria, când a venit să-i aducă cea mai mare veste din istoria omenirii, a fost „Bucură-te!”. Şi într-adevăr, după primele momente de tulburare, datorate atât de neaşteptatei veşti, înţelegând că vestitorul era venit cu putere de la Dumnezeu (căci numele „Gavriil” se tâlcuieşte „puterea mea este Dumnezeu”), fiinţa Fecioarei Maria a fost inundată de o bucurie de negrăit, datorită revărsării şi umbririi harului, mai ales în clipa în care Arhanghelul i-a zis: „Bucură-te ceea ce eşti plină de har!”

Iar după ce Fecioara a rostit cuvântul răspuns „Fie!”, ca semn de acceptare a planului dumnezeiesc, ea a devenit izvor de bucurie mântuitoare pentru întreg pământul, însetat de îndelungata aşteptare a lui Mesia.

Duminică, la sărbătoarea Bunei Vestiri, suntem chemaţi şi noi să ne bucurăm, ca în fiecare an, cu nădejdea sfântă a mântuirii noastre.

Sursa: www.ziarullumina.ro/buna-vestire-bucuria-intregii-zidiri-132014.html

Buna Vestire (Dezlegare la peşte)

La Praznicul Bunei Vestiri, Iubitorul de oameni şi milostivul Dumnezeu, Care pururea poartă grijă neamului omenesc, ca un părinte iubitor de fii, văzând făptura mâinilor Sale înrobită de diavolul, atrasă spre patimi şi supusă slujirii idoleşti, a binevoit să trimită pe Unul-Născut Fiul Său în lume, spre mântuirea noastră. El a încredinţat această taină numai unuia din slujitorii Săi, slăvitului Arhanghel Gavriil.

Astfel, l-a trimis pe acesta, mai înainte cu nouă luni de Naşterea după trup a Fiului, la Sfânta Fecioară Maria, din Nazaret, curată fiind ea şi vrednică de slujirea aceasta. Şi, venind îngerul în cetatea Nazaret, i-a zis: ,,Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine!” (Luca 1, 28).

Fiind mai mult nedumerită decât înspăimântată, Fecioara Maria se întrebă în taină ce poate să însemne cereasca salutare. Arhanghelul a înţeles-o şi a liniştit-o, zicând: ,,Nu te teme, Marie, că ai aflat har la Dumnezeu. Şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui - Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt Se va chema, şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său şi, împărăţia Lui nu va avea sfârşit.” (Luca 1, 30-33).

Iar ea a zis: ,,Cum va fi mie aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?”. Şi, răspunzând, îngerul i-a zis: ,,Duhul Sfânt se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă.” (Luca 1, 34-37). La auzul acestor încredinţări, Fecioara Maria primeşte să răspundă chemării lui Dumnezeu şi suspinelor lumii, zicând: ,,Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1, 38).

Şi, zicând acestea Fecioara, Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu S-a zămislit, ca prunc omenesc, prin venirea Duhului Sfânt, în pântecele Preacuratei, iar îngerul s-a făcut nevăzut. Aşa a început să se împlinească taina mântuirii noastre: Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiu al omului, Dumnezeu S-a făcut om, ca pe om să-l mântuiască, prin vrerea şi rânduiala Lui, din nespusă dragoste pentru făptura Sa.

În cinstea Praznicului Bunei Vestiri s-au scris alese cântări, printre care cea mai de seamă este Acatistul Bunei Vestiri, alcătuit în secolele V-VI la Constantinopol, de un imnograf rămas necunoscut. Biserica a primit acest imn de mare adâncime duhovnicească, slăvind prin el Întruparea lui Hristos şi cinstind pe Fecioara Maria. Acest Acatist este citit zilnic în mânăstiri şi la casele credincioşilor, iar în biserici se săvârşeşte în mod solemn în cadrul Deniei Acatistului din săptămâna a cincea a Postului Mare.

Sursa (See more at): www.basilica.ro/25-v--buna-vestire-dezlegare-la-peste--105363.html

SĂRBĂTOARE: Buna Vestire (Blagoveştenie) - 25 martie

Buna Vestire - Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită în popor Blagoveştenie (după termenul slavon), este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Biserica a rânduit cinstirea ei în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Naşterea Domnului, pentru că acum are loc întruparea Fiului Lui Dumnezeu (Lc. 1, 35-38). Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca, versetele de la 26 la 38.

Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat în special după acordarea libertăţii pentru creştini de către împăratul Constantin cel Mare. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes, 431) a condamnat erezia nestoriană, care diminua rolul Maicii Domnului, şi a recunoscut cele două atribute ale Sfintei Maria: meritul de a-L fi născut pe Fiul lui Dumnezeu şi faptul de a fi pururea fecioară. Ca o urmare firească, Biserica a rânduit sărbători în cinstea Maicii Domnului.

Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente, iar prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc întâmplarea menţionată în Sfânta Scriptură. Data acestei sărbători a variat la început, astfel, în anumite locuri, era sărbătorită în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar în alte locuri pe 18 decembrie. În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul pe care ei îl celebrează la 6 ianuarie.

Sursa: 25 M (†) Buna Vestire (Dezlegare la peşte) - www.basilica.ro/25-m--buna-vestire-dezlegare-la-peste--105363.html

Ziua CuculuiMâine e Ziua Cucului. De Buna Vestire se povestește că i se dezleagă glasul. Cântă întâi la poarta Raiului ...
Posted by Grigore Leşe on 24 martie 2015

25 martie: Buna Vestire (Blagoveştenie)

Sărbătoarea Bunei Vestiri

Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită în popor Blagoveştenie (după termenul slavon), este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului. Potrivit tradiției, încă din secolul IV, în Nazaret s-a zidit o biserică pe locul unde Maica Domnului a primit de la înger vestea că va naște pe Dumnezeiescul Prunc. Biserica a rânduit cinstirea acestei sărbători în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Naşterea Domnului, pentru că acum are loc întruparea Fiului Lui Dumnezeu (Lc. 1, 35-38).

Bucură-te ceea ce eşti plină de har!

Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca.

'În zilele acelea Elisabeta, soţia lui Zaharia, a zămislit şi s-a tăinuit pe sine cinci luni, zicând: Astfel mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea. Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele Fecioarei era Maria. Şi, intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Şi, iată, vei lua în pântece şi vei naşte Fiu şi vei chema numele Lui Iisus. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Şi, răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. Iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ea fiu la bătrâneţea ei, şi aceasta este a şasea lună pentru ea, care se numea stearpă. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea.' (Ev. Luca 1, 24-38)
Potrivit Evanghelistului Luca, Arhanghelul Gavriil a fost trimis la Fecioara Maria, care era logodită cu dreptul Iosif din seminţia lui Iuda, în Nazaretul Galileii, pentru a-i vesti Întruparea Fiului lui Dumnezeu. Felul în care arhanghelul îi vesteşte acest lucru este inedit. Mai întâi o întâmpină pe Fecioara Maria prin cuvintele: 'Bucură-te ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!' (Lc. 1, 28). Bucuria pe care i-o vesteşte trimite la bucuria prezenţei lui Dumnezeu, ce caracterizează mesajul evanghelic şi care este opusă tristeţii păcatului. Motivul alegerii divine nu ne este relatat şi, deşi Evangheliile nu ne spun nimic cu privire la trecutul Preasfintei Fecioare, din tradiţia orală, consemnată din vechime la Iuliu Africanul (sec. II), în evangheliile apocrife, în unele scrieri patristice şi în imnografia Bisericii, aflăm câteva amănunte care completează imaginea despre Maica Domnului şi care justifică oarecum cuvintele îngerului. Astfel, aflăm că ea s-a născut în urma rugăciunilor părinţilor ei Ioachim şi Ana, că a fost închinată Templului, unde a şi petrecut de la 3 la 15 ani, că în Templu a trăit în rugăciune, curăţie şi studiu etc. Deşi fericită de arhanghel, Maica Domnului se miră în sine de felul în care este abordată: 'Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?' (Lc. 1, 29). Mesajul pe care îngerul îl transmite în continuare îi vesteşte că felul adresării iniţiale îşi are temeiul în faptul că ea a aflat bunăvoinţă (har) înaintea lui Dumnezeu şi că a fost aleasă să zămislească pe Fiul lui Dumnezeu (Fiul Celui Preaînalt), pe Mesia cel aşteptat (Domnul Dumnezeu Îi va da tronul lui David, părintele Său). Dovedind maturitate spirituală şi multă smerenie, Maica Domnului cere explicaţii: 'cum va fi aceasta de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?' (Lc. 1, 34). Atunci i se descoperă faptul că zămislirea va fi prin pogorârea Duhului Sfânt, iar ca semn îi vesteşte zămislirea Elisabetei, care era stearpă. În urma acestui dialog, Maica Domnului se supune alegerii divine rostind: 'Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!' (Lc. 1, 38).

Maica Domnului ne învaţă să fim smeriţi

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul Său de învăţătură din 25 martie 2012, la sărbătoarea Bunei Vestiri, subliniază că Maica Domnului răspunde cu smerenie chemării lui Dumnezeu: „Fecioara Maria este nedumerită când i se spune de către Arhanghelul Gavriil că va naşte Fiu, deşi ea nu ştie de bărbat (cf. Luca 1, 34-35), dar apoi când aude că aceasta este lucrarea lui Dumnezeu în viaţa ei, se supune voinţei lui Dumnezeu şi zice: 'Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!' (Luca 1, 38). Prin aceasta, Maica Domnului recunoaşte lucrarea lui Dumnezeu pentru mântuirea omului, chiar dacă această lucrare este mai presus de mintea omenească. Maica Domnului răspunde cu smerenie chemării lui Dumnezeu. Fără acest accept al ei, exprimat în cuvintele: fie mie după cuvântul tău!, spun unii teologi, nu s-ar fi realizat zămislirea sau înomenirea Fiului lui Dumnezeu. De ce? Pentru că Dumnezeu, deşi este Atotputernic, totuşi nu voieşte ca oamenii să-L iubească în mod forţat, ci voieşte ca oamenii să conlucreze cu El în mod liber. De aceea, cu multă înţelepciune şi cu mult respect, Arhanghelul Gavriil binevesteşte Fecioarei Maria care este planul lui Dumnezeu de mântuire a lumii prin Fiul Său Cel veşnic Care devine om, adică Fiu al Fecioarei şi aşteaptă răspunsul ei. El nu o transformă pe ea într-un instrument sau într-un obiect, ci dimpotrivă, o consideră persoană liberă, care va naşte, ca om, Persoana a doua din Sfânta Treime, adică pe Fiul lui Dumnezeu.

Astăzi este începutul mântuirii noastre

În legătură cu această sărbătoare, Părintele Silviu Tudose de la Facultatea de Teologie din București a precizat: „Ne aducem aminte şi retrăim, în virtutea timpului liturgic, momentul când Arhanghelul Mihail i-a vestit Maicii Domnului că Duhul Sfânt se va pogorâ peste ea şi va naşte un Fiu, care va fi Fiul lui Dumnezeu. Iar prin acceptul Maicii Domnului care a spus: ’Fie mie după cuvântul Tău’ s-a realizat zămislirea în pântecele ei a Fiului lui Dumnezeu care avea să Se nască pe pământ şi să aducă mântuirii lumii. De aceea şi Troparul sărbătorii spune ’Astăzi este începutul mântuirii noastre’, adică odată cu zămislirea Mântuitorului este posibilă mântuirea neamului omenesc, care a căzut odată cu Adam în păcat. Această dată este fixă deoarece părinţii au fost preocupaţi să păstreze realismul anului liturgic, adică dat fiind faptul că Naşterea Domnului este sărbătorită pe 25 decembrie este normal ca zămislirea lui Hristos să fie prăznuită exact cu nouă luni înainte, pe 25 martie”.

Buna Vestire prima sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente

Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat în special după acordarea libertăţii pentru creştini de către împăratul Constantin cel Mare. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes, 431) a condamnat erezia nestoriană, care diminua rolul Maicii Domnului, şi a recunoscut cele două atribute ale Sfintei Maria: meritul de a-L fi născut pe Fiul lui Dumnezeu şi faptul de a fi pururea fecioară. Ca o urmare firească, Biserica a rânduit sărbători în cinstea Maicii Domnului.

Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente, iar prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolul IV), pe locul unde avusese loc întâmplarea menţionată în Sfânta Scriptură. Data acestei sărbători a variat la început, astfel, în anumite locuri, era sărbătorită în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar în alte locuri pe 18 decembrie. În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul pe care ei îl celebrează la 6 ianuarie.

Sursa: AGENŢIA DE ŞTIRI BASILICA

Buna Vestire

Buna Vestire - Sărbătoarea Bunei Vestiri, denumită în popor Blagoveştenie (după termenul slavon), este rânduită pentru amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Biserica a rânduit cinstirea ei în ziua de 25 martie, cu nouă luni înainte de Naşterea Domnului, pentru că acum are loc întruparea Fiului Lui Dumnezeu (Lc. 1, 35-38). Temeiul scripturistic al sărbătorii îl găsim în primul capitol al Sfintei Evanghelii după Luca, versetele de la 26 la 38.

Cultul Fecioarei Maria s-a dezvoltat în special după acordarea libertăţii pentru creştini de către împăratul Constantin cel Mare. Sinodul al III-lea Ecumenic (Efes, 431) a condamnat erezia nestoriană, care diminua rolul Maicii Domnului, şi a recunoscut cele două atribute ale Sfintei Maria: meritul de a-L fi născut pe Fiul lui Dumnezeu şi faptul de a fi pururea fecioară. Ca o urmare firească, Biserica a rânduit sărbători în cinstea Maicii Domnului.

Buna Vestire este cea dintâi sărbătoare închinată Maicii Domnului, confirmată în documente, iar prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc întâmplarea menţionată în Sfânta Scriptură. Data acestei sărbători a variat la început, astfel, în anumite locuri, era sărbătorită în ajunul Bobotezei (pe 5 ianuarie), iar în alte locuri pe 18 decembrie. În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică. Numai la armeni Buna Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul pe care ei îl celebrează la 6 ianuarie.

Sursa: basilica.ro