Exclusiv în România: Călătorie în satul Berthelot din Ţara Haţegului (TVR1, 2018, VIDEO)

Exclusiv în România: Călătorie în satul Berthelot din Ţara Haţegului (TVR1, 2018, VIDEO)



Ediţia emisiunii Exclusiv în România, difuzată sâmbătă, 5 mai 2018, de la ora 18:00, la TVR1, în care calatoriile noastre calauzite de povestile Marii Uniri ne-au purtat la fostul conac al generalului Berthelot, din Tara Hategului, primit in semn de recunostinta pentru contributia lui la victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial. Aflam astfel si istoria cladirii aflate pana atunci in proprietatea lui Franz Nopcea, om de stiinta si - deopotriva - aventurier excentric, caruia ii datoram descoperirea dinozaurilor pitici din Tara Haţegului.
Mai multe detalii găsiţi pe tvr.ro https://goo.gl/6VD4EL
http://www.facebook.com/fantvr1
http://www.tvr.ro
http://www.tvrplus.ro
http://youtube.com/tvrcanaluloficial
by TVR (YouTube), 5 mai 2018

Poveşti neştiute ale muzeelor: Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (TVR1 VIDEO 2018)

Poveşti neştiute ale muzeelor: Muzeul Național de Artă al României (TVR1 VIDEO 2018)



Episodul 3 din seria „Poveşti neştiute ale muzeelor”, difuzată pe TVR1, TVR3, TVR HD, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA, în care telespectatorii au fost invitaţi să urmărească 10 scurtmetraje care surprind lucruri mai putin cunoscute despre marile muzee ale Capitalei. Lectura îi aparţine inconfundabilei actriţe Maia Morgenstern.
http://www.facebook.com/fantvr1
http://www.tvr.ro
http://www.tvrplus.ro
http://youtube.com/tvrcanaluloficial
by TVR (YouTube), 5 iul. 2018

Poveşti neştiute ale muzeelor: Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (TVR1 VIDEO 2018)



Episodul 2 din seria „Poveşti neştiute ale muzeelor”, difuzată pe TVR1, TVR3, TVR HD, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA, în care telespectatorii au fost invitaţi să urmărească 10 scurtmetraje care surprind lucruri mai putin cunoscute despre marile muzee ale Capitalei. Lectura îi aparţine inconfundabilei actriţe Maia Morgenstern.
by TVR (YouTube), 5 iul. 2018

Poveşti neştiute ale muzeelor: Muzeul Ţăranului Român (TVR1 VIDEO 2018)



Episodul 1 din seria „Poveşti neştiute ale muzeelor”, difuzată pe TVR1, TVR3, TVR HD, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA, în care telespectatorii au fost invitaţi să urmărească 10 scurtmetraje care surprind lucruri mai putin cunoscute despre marile muzee ale Capitalei. Lectura îi aparţine inconfundabilei actriţe Maia Morgenstern.
by TVR (YouTube), 4 iul. 2018

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (Poveşti neştiute ale muzeelor) - VIDEO TVR 2018

Poveşti neştiute ale muzeelor: Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (TVR VIDEO 2018)



Episodul 9 din seria „Poveşti neştiute ale muzeelor”, difuzată pe TVR1, TVR3, TVR HD, TVR Internaţional şi TVR MOLDOVA, în care telespectatorii au fost invitaţi să urmărească 10 scurtmetraje care surprind lucruri mai putin cunoscute despre marile muzee ale Capitalei. Lectura îi aparţine inconfundabilei actriţe Maia Morgenstern.
http://www.facebook.com/fantvr1
http://www.tvr.ro
http://www.tvrplus.ro
http://youtube.com/tvrcanaluloficial
by TVR (YouTube), 7 iul. 2018

20 martie 2015. Echinocţiul de primăvară, eclipsa de Soare şi super-Luna (trei evenimente astronomice rare)

Google Doodle First Day of Spring 2015 Northern Hemisphere

Omenirea are parte astăzi de trei evenimente astronomice rare: eclipsa de Soare, super-Luna şi echinocţiul de primăvară, informează EVZ.RO

Google aniverseaza "Prima Zi a Primăverii" astronomice printr-un logo special. Anul acesta, în 20 martie 2015 au loc trei evenimente astronomice rare: eclipsa de Soare, super-Luna care provoacă "mareea secolului" şi echinocţiul de primăvară.

Termenul "echinocţiu" provine din cuvîntul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte). Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", echinoctiul de primavară, ce marchează începutul primăverii astronomice, se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.
Cele trei fenomene - echinocţiu, super-Lună şi eclipsă solară - se vor produce din nou în aceeaşi zi, în acest secol, în anii 2053 şi 2072.
Super-Luna - sau luna la perigeu - este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi apare mult mai mare decât în celelalte nopţi. În general, se produc între trei şi şase super-Luni pe an.

Echinocţiul marchează acel moment din fiecare an când ziua şi noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocţiului este marcat primăvara şi toamna. Deşi echinocţiul de pe 20 martie - moment care va debuta la ora 22.45 GMT (21 martie, 00.45 ora României) - nu va avea niciun impact direct, ce poate fi resimţit, asupra felului în care va arăta eclipsa de Soare, el va contribui la marcarea unei zile foarte speciale, ce va consta în desfăşurarea a trei evenimente astronomice rare într-un interval de câteva ore.
În 20 martie, axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui - fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocţii. După aceea, axa Terrei va începe să se încline (în raport cu raza Soarelui, n.r.), făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică. Echinocţiul a fost sărbătorit ca un moment al începutului şi al reînnoirii, de numeroase culturi şi civilizaţii, şi este adeseori asociat cu Paştele creştin şi Pesah (sărbătoare ebraică).

Eclipsa de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ şi steaua sa, prin faţa astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui şi, dacă se interpune între privitor şi astru, îi "blochează" lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra.
Deşi eclipsa solară de vineri - care în România va fi una parţială - nu va fi influenţată de celelalte două momente astronomice, specialiştii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeaşi zi.

Autor: Silvana Chiujdea
Sursa: www.evz.ro/prima-zi-a-primaverii-astronomice-marcata-de-google-printr-un-logo-special.html

Eclipsa de Soare, 20 martie 2015 (www.facebook.com/pages/Photo-Mania/238273339613983)


Partial Solar Eclipse / Photo Courtesy of Photo Mania (Facebook)

Prima Zi a Primăverii 2015 Google Doodle VIDEO


PRIMA ZI A PRIMĂVERII ASTRONOMICE. Google sărbătoreşte prima zi de PRIMĂVARĂ printr-un Google Doodle.
by Google Doodle (YouTube), 19 mar. 2015

VIDEO: Paleontologii au descoperit scheletul unui dinozaur extraordinar de mare

O echipă de oameni de știință a anunțat descoperirea unui dinozaur dintr-o specie necunoscută care ar putea fi cel mai mare animal terestru din istorie, conform CBS News, informează Agerpres.

Specimenul, ce a primit denumirea Dreadnoughtus schrani, este aproape complet, fiind recuperat aproximativ 70% din scheletul său. Oamenii de știință susțin că acest dinozaur, care a trăit în urmă cu 77 de milioane de ani, avea nu mai puțin de 26 de metri lungime și cântărea aproximativ 65 de tone — mai greu decât un Boeing 737.

Rămășițele fosilizate ale acestui dinozaur au fost găsite în sudul Patagoniei (Argentina) între anii 2005 și 2009. În același sit a fost descoperit și un specimen mai mic de dinozaur, aparținând aceleiași specii.

"Dreadnoughtus schrani este extraordinar de mare", susține Kenneth Lacovara, profesor la Universitatea Drexel din Philadelphia, coordonatorul echipei de paleontologi care a realizat descoperirea. "Cântărea mai mult decât 12 elefanți africani sau mai mult decât 7 dinozauri T-rex".

Cercetătorii au identificat aproximativ 100 de fragmente de oase din giganticul schelet al acestui dinozaur, inclusiv majoritatea vertebrelor care compuneau coada lungă de peste 9 metri a acestui animal, o vertebră provenind de la gât care are diametrul de 1 metru, degete, o gheară și un dinte.

Acești dinozauri ierbivori aveau dinții asemenea unor țăruși, coastele ca niște scânduri și picioare de dimensiunile unor stâlpi. Ei făceau parte dintr-un grup de dinozauri denumit Titanosaurus, dinozauri ierbivori răspândiți în America de Sud în urmă cu 66 până la 100 de milioane de ani.

"Titanosaurus este un grup de dinozauri cu totul remarcabil, incluzând specii care variau de la greutatea unei vaci până la cea a unui cașalot sau chiar mai mult", explică și Matthew Lamanna, de la Muzeul de Istorie Naturală Carnegie, unul dintre cercetătorii care au descoperit această fosilă.

Inspirați de aspectul invulnerabil al acestui animal, paleontologii l-au numit "Dreadnoughtus", ceea ce înseamnă cel care "nu se teme de nimic".

"Cu corpul de dimensiunea unei case, cântărind cât o întreagă turmă de elefanți și cu o coadă imensă care putea fi folosită ca o armă, un Dreadnoughtus adult nu avea niciun dușman natural", a adăugat Kenneth Lacovara.

Ultima parte a numelui, "schrani", a fost aleasă în onoarea omului de afaceri american Adam Schran, care a sponsorizat expedițiile care au dus la descoperirea și recuperarea fragmentelor fosile.

Studiul care îl descrie pe Dreadnoughtus schrani a fost publicat joi în revista Scientific Reports.

AGERPRES/(AS — autor: Codruț Bălu, editor: Cristina Mac)

Sursa: AGERPRES

Image Courtesy: (c) Mark A. Klingler/Carnegie Museum of Natural History

Dreadnoughtus: A New Dinosaur Discovery



Drexel University professor Ken Lacovara has recently unveiled a new supermassive dinosaur species he discovered and unearthed with his team between 2005 and 2009. Weighing in at nearly 65 tons, Dreadnoughtus schrani is the largest land animal ever found of calculable mass and also by far one of the most complete skeletons ever found for a dinosaur in this mass range!
by Drexel University (YouTube)

Râsul este sănătos!!!

S-a mărit câştigul promis la Loto

Şi-n săptămâna următoare,
Vom strânge bani. Cu mic, cu mare
Şi-om merge toţi, la loterie,
Să dăm... impozit pe prostie!
(epigramă de Marian Grigore Dobreanu)

"Nu sunt sensibil la frig. Chiar şi gerul mă lasă rece."
Tudor Muşatescu

Un belgian, un francez şi un român sunt chemaţi la interviu pentru o slujbă bine plătită în Londra şi primesc următorul test:
- Vreau să-mi formulaţi o frază care să conţină următoarele cuvinte: “green, pink, yellow”.
Belgianul spune :
- I wake up in the morning, I eat a yellow banana, a green pepper and in the evening I watch the Pink Panther on TV.
Francezul spune :
- I wake up in the morning, I see the yellow sun, the green grass and I think to myself I hope it will be a pink day.
Românul, sigur pe el începe să turuie:
- I wake up in ză morning, and i hear ză phone: green… green… green… so i pink up the phone and I say… Yellow?

Părinţii îşi ceartă copilul şi-l pedepsesc că a luat nota 4 la geografie.
Tatăl:  – Băi, noi am certat copilul ăsta că n-a ştiut unde-i Marocul, dar noi ştim?
Mama:  – Nu ştim, dar nu poate fi departe. Am la muncă unul din Maroc şi vine cu bicicleta…

"Roşiile şi castraveţii sunt fructe; avocado e o nucă. Pentru a veni în sprijinul dietei vegetarienilor, în prima zi de marţi a fiecărei luni, puiul e, oficial, o legumă."
Jasper Fforde

Franţa. Un magazin.
Timp de mai bine de o oră o doamnă îşi alege o pălărie. Vânzătorul îi aduce pălării tot mai multe şi mai multe.
În sfârşit, doamna se hotărăşte:
- Vă rog să o împachetaţi pe aceasta.
Vânzătorul, tăcut, pune pălăria într-o cutie.
- Cât trebuie să achit?
- Nimic, doamnă, cu asta aţi venit.

Soţia, foarte, foarte supărată, îşi ceartă soţul :
- Eşti idiot, idiot şi iarăşi idiot! Totul faci ca un idiot şi ai un comportament de idiot! Şi la concursul de idioţi ai ocupa locul al doilea între idioţi!
- De ce al doilea!?…
- De idiot ce eşti!

- Mă Mitică, zice Costică, eşti tâmpit, ce ţi-a venit să cânţi astă-noapte cu trompeta în apartament, ai văzut, vecinul de la parter ţi-a spart geamul!
- Şi, ce-a realizat? Că după aceea se auzea mai tare…

Sursa imagine: Megaphoto (Facebook)

GOOGLE, logo special pentru SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013

Google marchează astăzi, 21 decembrie, printr-un logo special solstiţiul de iarnă din 2013, începutul iernii astronomice.

Ca în fiecare an, deși iarna meteorologică sosește încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă . El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.
Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător, informează OBSERVATORUL ASTRONOMIC AMIRAL VASILE URSEANU.

Test la Geografie - "Munţii Apuseni"