Paula Seling, una dintre cele mai bune voci feminine din România, a lansat recent două videoclipuri noi pe canalul său oficial de YouTube, pentru piesele”Hora Unirii”(23 ianuarie 2021) și”Inimă, tu cântă”(2 ianuarie 2021).
”Maine, 24 Ianuarie, se implinesc 162 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească. Am decis să sărbătoresc bucuria noastră, a tuturor românilor, prin înregistrarea propriei versiuni a cântecului «Hora Unirii» pe care am filmat-o la Ateneul Român, simbol al Culturii Nationale.”, a scris astăzi Paula Seling pe pagina sa oficială de Facebook.
Vizionare și audiție plăcute!
Hora Unirii – Paula Seling(Official Video) 2021
Muzica: Alexandru Flechtenmacher. Versuri: Vasile Alecsandri. Orchestrație, mix și master audio: Cristian Faur. Video: Radu Bucura. Lumini: Cristi Șerban. Rochie: Mihaela Pângulescu. Înregistrare realizată în data de 19.01.2021 la Ateneul Român, cu sprijinul domnului Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii George Enescu. Mulțumiri doamnelor MIhaela Crăciun, Daniela Mitache, Codruța Bouaru.
Vasile Alecsandri – Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Sa-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară dușmănia-n țară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și armonie!
Măi muntene, măi vecine
Vino să te prinzi cu mine
Și la viață cu unire
Și la moarte cu-nfrățire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Unde-s doi puterea crește
Și dușmanul nu sporește!
Amândoi suntem de-o mamă
De-o făptură și de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soarta-n lume.
Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Și să vază sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frățească
Pe câmpia românească!
by Paula Seling (YouTube), 23 ianuarie 2021
Paula Seling – Inima, tu canta(Official Video) 2021
Muzica si text: Paula Seling, orchestratie: Paula Seling, mix & master: Cristian Faur, video: Radu Bucura, pian: Paula Seling, flaut: Adina Nelu, vioara: Madalina Giolu, chitara: Daniel Bourosu, bas: Daniel Pirici, tobe: Radu Bucura.
Piesa ”Două fete”, compusă de Jurjak (George Petroșel) pe versurile scrise de Vasile Alecsandri, se află pe "Lemon Blues", primul album audio din cariera lui Jurjak, care a fost lansat oficial în 16 noiembrie 2016. Audiție plăcută!
MELODIE NOUĂ: Jurjak - Doua Fete (Official Audio) NEW SONG 2017
Music video by Jurjak performing Doua Fete. (C) 2017 Universal Music Romania
VEVO: http://vevo.ly/zE0vJY
Asculta / Descarca Jurjak – Lemon Blues: https://UMR.lnk.to/LemonBlues
Artwork: Mihai Marin
Mix & master: Daniel Olteanu
by JurjakVEVO (YouTube), 21 dec. 2017
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași)
Vasile Alecsandri - Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
Alexandru Flechtenmacher
"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher, informează Wikipedia. Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași, Moldova - d. 28 ianuarie 1898, București, România), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Moldova.
În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași.
A compus, de asemenea, muzica pentru "Hora Unirii", pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice.
În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși, din care putem enumera opereta-vrăjitorie "Baba Hârca", melodrama națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului", compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.
A fost fiul juristului Christian Flechtenmacher, notează Wikipedia.
Carol Popp de Szathmáry - Alexandru Ioan Cuza (circa 1865)
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, potrivit Wikipedia.
În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă, Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă: "Ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.", informează www.istoria.md.
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România și decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și "monstruoasa coaliție", din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului, scrie Wikipedia.
Carol Popp de Szathmári (născut în 11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac - decedat la 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa, informează Wikipedia.
Theodor Aman - Proclamarea Unirii (Muzeul Naţional de Istorie a României)
Theodor Aman (născut în 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — decedat la 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București, potrivit Wikipedia.
24 IANUARIE, ZI DE AUR A VEACULUI (VIDEO TVR)
De Ziua Unirii Principatelor Române, vă invităm să urmăriți documentarul "24 ianuarie, Zi de aur a veacului". În cadrul acestui documentar, realizatorii ne propun un moment cu Maria Tănase interpretând "Hora Unirii".
Echipa Televiziunii Române care a realizat acest documentar:
Redactor: Maria Preduţ
Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel
Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru
de la TVR (YouTube), 24 ian. 2014
Theodor Aman - Proclamarea Unirii (Muzeul Naţional de Istorie a României)
Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească, informează Wikipedia.
În 1859 se realizeaza Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza. Într-o dimineaţă, Nicolae Grigorescu îi relatează lui A. Vlahuţă: "Ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am vazut eu ce va sa zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da' unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.", notează www.istoria.md
"Hora Unirii" interpretată de Maria Tănase
Moment din documentarul "24 ianuarie, Zi de aur a veacului" cu Maria Tănase interpretând „Hora Unirii".
Echipa de producţie a Televiziunii Române care a realizat acest documentar:
Redactor: Maria Preduţ
Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel
Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru
de la TVR (YouTube), 24 ian. 2014
24 ianuarie, Zi de aur a veacului
De Ziua Unirii Principatelor Române, vă invităm să urmăriți documentarul "24 ianuarie, Zi de aur a veacului". În cadrul acestui documentar, realizatorii ne propun un moment cu Maria Tănase interpretând "Hora Unirii".
Echipa Televiziunii Române care a realizat acest documentar:
Redactor: Maria Preduţ
Montaj: Rodica Orezeanu-Pavel
Imagine: Ioan Cornelius-Slătinaru
de la TVR (YouTube), 24 ian. 2014
Vasile Alecsandri - Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher, potrivit Wikipedia.
Carol Popp de Szathmáry - Alexandru Ioan Cuza (circa 1865)
Theodor Aman (născut în 20 martie 1831, Câmpulung-Muscel — decedat la 19 august 1891, București) a fost pictor și grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București.
Carol Popp de Szathmári (născut în 11 ianuarie 1812, Cluj, Imperiul Austriac - decedat la 3 iulie 1887, București) a fost un pictor și grafician maghiar din Transilvania, primul fotograf de artă și documentarist din Regatul Român și unul dintre primii zece fotografi din Europa, informează Wikipedia.
Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; născut la 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România și decedat la 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și "monstruoasa coaliție", din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacționat astfel față de manifestările autoritare ale domnitorului, scrie Wikipedia.
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821 — d. 22 august 1890)
Astăzi se împlinesc 193 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
Adevărul și minciuna
D-nei Z... N...
Ți-aș zice că ești frumoasă,
Că ești pasăre voioasă,
Că ai glas melodios,
Și că oricine te vede
E ferice și te crede
Dulce înger luminos.
Ți-aș zice că ești o floare
Ce lucești mai viu la soare
Decât celelalte flori,
Că-a ta gingașă zâmbire,
Ca un vis de fericire,
Naște-n inimi dulci fiori.
Dar mă tem că mi-ai răspunde
Cu-al tău glas care pătrunde
Și c-un aer râzător :
„O, poete, văd prea bine
Că minciuna pentru tine
E neprețuit odor.
Lasă îngerii în pace,
Și, de vrei plăcere-a-mi face
Ca poet adevărat,
Fă în viață o minune,
Hotărându-te a-mi spune
Adevăr neprelucrat.”
Îți spun dar că ești frumoasă,
Că ești pasăre voioasă,
Că ai glas încântător,
Și că-n vecinică frăție
Sufletu-mi se-nchină ție
Ca un frate iubitor.
1846
Sursa imagine: Wikipedia/ Theodor Aman - "Portretul lui Vasile Alecsandri"
Vasile Alecsandri, omagiat de Google printr-un logo special (21 iulie 2014)
Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacău — d. 22 august 1890, Mircești, județul Iași)
Vasile Alecsandri - Hora Unirii
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Şi la viaţă cu unire,
Şi la moarte cu-nfrăţire!
Unde-i unul, nu-i putere
La nevoi şi la durere.
Unde-s doi, puterea creşte
Şi duşmanul nu sporeşte!
Amândoi suntem de-o mamă,
De-o făptură şi de-o seamă,
Ca doi brazi într-o tulpină,
Ca doi ochi într-o lumină.
Amândoi avem un nume,
Amândoi o soartă-n lume.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grăbire
Să-1 secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Şi să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hora noastră cea frăţească
Pe câmpia românească!
"Hora Unirii" este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în "Steaua Dunării", revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Alexandru Flechtenmacher (n. 23 decembrie 1823, Iași, Moldova - d. 28 ianuarie 1898, București, România), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor și pedagog din Moldova.
În perioada 1 noiembrie 1864 - 1869, Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași.
A compus, de asemenea, muzica pentru "Hora Unirii", pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum și primele vodeviluri și cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri și cântece patriotice.
În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuși, din care putem enumera opereta-vrăjitorie "Baba Hârca", melodrama națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului", compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.
A fost fiul juristului Christian Flechtenmacher.
Ziua limbii române: Şi doar în limba ta poţi râde singur, şi doar în limba ta te poţi opri din plâns
Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată - este celebrată la 31 august, în numele celor 28 de milioane de vorbitori de limba română din toată lumea.
31 august - Ziua Limbii române
Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamata, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române, informează Ştirile TVR.
Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.
Manifestările naționale și cele internaționale își propun să unească pe 31 august pe cei care vorbesc şi simt românește şi dau ocazia de a ne reaminti că limba noastră-i o comoară şi că limba română este patria mea, iar dacă vreți să marcați acest eveniment, vorbiţi corect!
Ziua Limbii Române este sărbătorită şi în Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990, iar din 2006, în aceeaşi zi a fost organizat în fiecare an la Bucureşti, pe treptele Teatrului Naţional, "Concertul Limbii Române".
Cel care nu are cuvinte nu are idei
Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi, iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată sau uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.
“Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană” afirma Petre Ţuţea.
Iar Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”
Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică. Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu:
"A vorbi despre limba în care gîndești este că o zi de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă."
Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.
Oda “Limba noastră” a poetului Alexe Mateevici a devenit chiar imn naţional al Republicii Moldova, limba română fiind liantul unităţii etnice şi spirituale a neamului românesc.
În aceeaşi limbă
Toata lumea plânge,
În aceeaşi limbă
Râde un pământ.
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.
În limba ta
Ţi-e dor de mama,
Şi vinul e mai vin,
Şi prânzul e mai prânz.
Şi doar în limba ta
Poţi râde singur,
Şi doar în limba ta
Te poţi opri din plâns.
Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde,
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta,
Cu-al tău pământ,
Cu cerul tău în faţă,
Tu taci atuncea
Tot în limba ta.
