Leapşă nouă pe blog. Păreri, atitudini, comportamente...

Timişoara - Piaţa Unirii / Foto: (C) Panoramas (Flickr)

Am primit printr-un comentariu pe blog o leapşă nouă de la Zina, cu unsprezece întrebări la care am răspuns mai jos.

Păreri, atitudini, comportamente...

1. Eşti mulţumit(ă) de tine?
Astăzi sunt mulţumit de mine.

2. Cum te vezi peste 10 ani?
Fără ochelari, cred. :))

3. Ce ai dori să vizitezi (ca monument)?
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moscopole, Albania.

4. Unde ai dori să mergi în concediu?
În Ohrid, Macedonia.

5. Îţi iei patrupedul cu tine când pleci în concediu?
Dacă aş putea să mă întorc în timp, l-aş lua pe Tarzy în concediu.

6. Eşti mândru de ţara din care provii?
Da.

7. Cu ce (cine) crezi că te-ai putea lăuda peste hotare (ăia ştiind despre cine vorbeşti)?
Cu Gică Hagi, Simona Halep, Gheorghe Zamfir, Ilie Năstase, Nadia Comăneci...

8. Cu ce ai atrage un străin să îţi viziteze ţara?
I-aş povesti despre Delta Dunării care a intrat în Patrimoniul Mondial al UNESCO din anul 1992.

9. Noi ca popor suntem ospitalieri sau ne prefacem (cu străinii fiind ospitalieri, cu ai noştri nu)?
Românii în general sunt ospitalieri şi toleranţi.

10. Ce oraş din ţara noastră ai recomanda pentru titlul de Capitală Europeană?
Timişoara.

11. Care e atitudinea ta în legătură cu conservarea naturii la noi în ţară (Deltă, păduri, câmpie, spaţiu verde)?
Respect mediul înconjurător.

Cine doreşte, are timp şi n-a plecat încă în concediu poate prelua leapşa!

Sursa foto (Image Courtesy of): Panoramas - www.flickr.com/photos/ranopamas/3382222890

Domnişoara L. şi trupa lui Tarzy

Domnişoara L. era supraponderală, locuia la etajul 6, avea 67 de ani şi câţiva Pekinezi. Ieşea în fiecare zi la plimbare cu patrupedele în jurul blocului. Eu eram în clasa a treia şi o aşteptam cu nerăbdare în fiecare zi când veneam de la şcoală să iasă afară, ca să mă joc cu Tarzy şi ai lui. Numele de Tarzy provenea de la Tarzan şi îi aparţinea celui mai mic dintre câini.

De obicei îl vedeam pe Tarzy coborând scările de la intrarea în bloc în viteză, după el urmând agale încă trei câini şi stăpâna lor. Deci, avea în total patru animăluţe.
După ce îi smotoceam bine, ne vedeam de ale noastre, jucam fotbal, de-a v-aţi ascunselea sau alte jocuri specifice copilăriei în aer liber, care difereau mult de privitul cu ochii la monitor, ore în şir, al copiilor din ziua de azi.

La un moment dat Tarzy dispărea, iar domnişoara L. nu era preocupată de acest lucru, plimbându-se liniştită în continuare împreună cu câinii care rămâneau trei în jurul ei... Unde era al patrulea?
Începeam să-l caut prin zonă, să-l strig pe nume, iar el nimic.
Altădată ieşea fără el, dar ce să vezi?... Acesta apărea după aproximativ o oră şi completa trupa de la etajul 6, adică patru câini mititei!

După câteva zile de strigăte şi căutări, un vecin mi-a spus că de fapt sunt în total şapte Pekinezi... Domnişoara L. îi scotea la plimbare pe rând, în două grupuri, aşa explicându-se dispariţiile şi apariţiile neaşteptate ale micului Tarzy.



Sursa foto: pozecaini.com