VIDEO NOU: Paula Seling - ”Ce bine că ești” (”Lăutarii Altfel”, 4 martie 2018, Palatul Național Chișinău, LIVE)

VIDEO NOU LIVE 2018: Paula Seling - Ce bine ca esti. Din spectacolul "Lăutarii altfel", Chișinău 2018, spectacol ce il aniversează pe maestrul Nicolae Botgros



Inregistrare din spectacolul Lautarii Altfel (4 Martie 2018, Palatul National Chisinau), alaturi de orchestra condusa de Maestrul Nicolae Botgros.
Muzica: Nicu Alifantis
Text: Nichita Stanescu
Orchestratie: Ionel Tudor
https://www.facebook.com/paulaseling
https://www.instagram.com/paulaseling
Productie video: Oleg Butnaru https://www.facebook.com/Filmmaker.md/
by Paula Seling (YouTube), 9 aug. 2018

INTERVIU: Nichita Stănescu, imagini din arhiva TVR. 85 de ani de la naşterea marelui poet român

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983)

"Inspiraţia este fundamentul artelor, în genere. Ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger." - Nichita Stănescu
Marele poet român Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi vârsta de optzeci şi cinci de ani...

Nichita Stănescu - Poetul față în față cu el însuși - I (VIDEO TVR)



Fragment dintr-o emisiune portret - Nichita Stănescu, realizată la TVR in anul 1972. Ce este poetul? Recită Nichita Stănescu "El Dorado".
Ovidiu Iuliu Moldovan recită "Poetul ca și soldatul"
Realizator Alexandru Ștark.
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

Nichita Stănescu - Emisiune portret - Nichita Stănescu - II (VIDEO TVR)



Fragment dintr-o emisiune realizată la TVR cu poetul Nichita Stănescu
Poetul și limba.
Montajul Izabela Stănescu și Dan Nanoveanu
Imaginea Victor Prunaru
Emisiune de Alexandru Ștark
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

Nichita Stănescu - Emisiune portret - Nichita Stănescu - III (VIDEO TVR)



Despre Eminescu, poetul despre poeți – “toate clipele sunt de Eminescu”
Recită Valeria Seciu și Ion Caramitru (Altă matematică)
Fragment dintr-o emisiune realizată la TVR cu poetul Nichita Stănescu.
Montajul Izabela Stănescu și Dan Nanoveanu
Imaginea Victor Prunaru
Emisiune de Alexandru Ștark
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

Nichita Stănescu - Emisiune portret - Nichita Stănescu - IV (VIDEO TVR)



Fragment dintr-o emisiune realizată la TVR cu poetul Nichita Stănescu. Despre critica literară. Poetul și Gloria.
Montajul Izabela Stănescu și Dan Nanoveanu.
Imaginea Victor Prunaru
Emisiune de Alexandru Ștark
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

"Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește." - Nichita Stănescu
Nichita Stănescu a murit la vârsta de 50 de ani, pe 13 decembrie 1983.

Sursa foto: www.radioromaniacultural.ro

Casa memorială "Nichita Stănescu" (Ploieşti, jud. Prahova). DOCUMENTAR, VIDEO TVR

Casa memoriala Nichita Stanescu (Ploiesti, jud. Prahova) VIDEO TVR



Scurta prezentare istorica a Casei Memoriale Nichita Stanescu din Ploiesti, judetul Prahova. Emisiunea Simbolica, 2005.
https://www.facebook.com/ArhivaTVRonline
https://www.youtube.com/ArhivaTVRonline
https://twitter.com/ArhivaTVRonline
https://pinterest.com/arhivatvronline
by arhiva TVR (YouTube), 1 iul. 2017

VIDEO INTERVIU: Nichita Stănescu, imagini din arhiva TVR. 83 de ani de la naşterea marelui poet român

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983)

"Inspiraţia este fundamentul artelor, în genere. Ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger." - Nichita Stănescu
Marele poet român Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi vârsta de optzeci şi trei de ani...

Nichita Stănescu - Poetul față în față cu el însuși - I (VIDEO TVR)



Fragment dintr-o emisiune portret - Nichita Stănescu, realizată la TVR in anul 1972. Ce este poetul? Recită Nichita Stănescu "El Dorado".
Ovidiu Iuliu Moldovan recită "Poetul ca și soldatul"
Realizator Alexandru Ștark.
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

Nichita Stănescu - Emisiune portret - Nichita Stănescu - II (VIDEO TVR)



Fragment dintr-o emisiune realizată la TVR cu poetul Nichita Stănescu
Poetul și limba.
Montajul Izabela Stănescu și Dan Nanoveanu
Imaginea Victor Prunaru
Emisiune de Alexandru Ștark
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

Nichita Stănescu - Emisiune portret - Nichita Stănescu - III (VIDEO TVR)



Despre Eminescu, poetul despre poeți – “toate clipele sunt de Eminescu”
Recită Valeria Seciu și Ion Caramitru (Altă matematică)
Fragment dintr-o emisiune realizată la TVR cu poetul Nichita Stănescu.
Montajul Izabela Stănescu și Dan Nanoveanu
Imaginea Victor Prunaru
Emisiune de Alexandru Ștark
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

Nichita Stănescu - Emisiune portret - Nichita Stănescu - IV (VIDEO TVR)



Fragment dintr-o emisiune realizată la TVR cu poetul Nichita Stănescu. Despre critica literară. Poetul și Gloria.
Montajul Izabela Stănescu și Dan Nanoveanu.
Imaginea Victor Prunaru
Emisiune de Alexandru Ștark
by TVR2 (YouTube), 29 mar. 2015

"Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește." - Nichita Stănescu
Nichita Stănescu a murit la vârsta de 50 de ani, pe 13 decembrie 1983.

A fost o sfântă zi de vineri, iar calendarul arăta 31 martie 1933, când pe pământ a coborât un Înger blond. Când l-au vă...
Posted by Nicu Alifantis on 30 Martie 2016

Sursa foto: www.radioromaniacultural.ro

VIDEO: Paula Seling - "Ploaie în luna lui Marte". Nichita Stănescu, 82 de ani de la naştere

Nichita Stănescu (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983)

"Inspiraţia este fundamentul artelor, în genere. Ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger." - Nichita Stănescu
Marele poet român Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi vârsta de optzeci şi doi de ani...

Ploaie în luna lui Marte

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odăii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai ştiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă, răspunde-mi, răspunde-mi
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.

poezie de Nichita Stănescu

Paula Seling - Ploaie in luna lui Marte (concert Sala Radio) - VIDEO



Muzica: Nicu Alifantis
Text: Nichita Stanescu
Orchestratie: Ionel Tudor
by Paula Seling (YouTube), 11 aug. 2013

Într-o zi de vineri, 31 martie, în urmă cu 82 de ani, s-a născut Nichita Stănescu. Ce binecuvântată întâmplare a sorț...
Posted by Nicu Alifantis on 30 martie 2015

Nichita Stănescu - Despre România (TVR)



de la TVR (YouTube), 27 mar. 2013

"Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate și frumoase. Dar atît de proprie, atît de familiară, atît de intimă îmi este limba în care m-am născut, încît nu o pot considera altfel decît iarbă. Noi, de fapt, avem două părți coincidente; o dată este patria de pămînt și de piatră și încă odată este numele patriei de pămînt și de piatră. Numele patriei este tot patrie. O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine, viața se trăiește." Nichita Stănescu a murit la vârsta de 50 de ani, pe 13 decembrie 1983.

Sursa foto: www.radioromaniacultural.ro

Nicu Alifantis împlineşte astăzi 60 de ani

Nicu Alifantis, unul dintre cei mai îndrăgiţi cantautori români, îşi aniversează astăzi ziua de naştere, împlineşte şaizeci de ani.
La mulţi ani, Maestre!

Binețe

Bună ziua,
Doamnă Zi.
Cum să te strig,
cum să te chem,
să te sărbătoresc,
ceasul meu ceresc?
Pentru ce-ai bătut?
Hai, arată-mi calea,
stârnește-mi mirarea,
hrănește-mi orgoliul,
spune-mi viitorul,
ghicitoarea mea.

Ziua bună, ziua mea,
Noapte bună, ziua mea!

(poezie publicată în volumul „Scrisori nedesfăcute” – Nicu Alifantis, Editura Nemira, 1997)

Nicu Alifantis - "Mai lasă-mă"


AlifantisOficial (YouTube)

Nicu Alifantis - "Nu mă întreba"


AlifantisOficial (YouTube)

"Iubirea are aceeaşi conotaţie în toate limbile - indiferent de verb, de loc, de neam, de spaţiu... Când doi oameni se iubesc, se iubesc şi atât. Este importantă arderea sentimentului, nu timpul sau spaţiul în care se întâmplă." (Nicu Alifantis)

Nicu Alifantis - "Balada blondelor iubiri"


cristi176153 (YouTube)

Nicu Alifantis - "Pasul tău" ("Mozaic", 2013)


Vlad Pîrvu (YouTube)

Nicu Alifantis - "Lumea"


AlifantisOficial (YouTube)

"Drumul pe care mi l-am ales a fost motivat de două lucruri foarte importante. Primul a fost faptul că am început să fac muzică de teatru înainte de a face muzică de scenă. Debutul meu în calitate de compozitor de muzică de teatru s-a întâmplat cu un an înainte de debutul scenic." (Nicu Alifantis)

Nicu Alifantis - "Întâmplare simplă"


electrecordromania (YouTube)

Photo Courtesy of Nicu Alifantis (Facebook)

Nichita Stănescu — "Frunză verde de albastru"

Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi 81 de ani...

"A vorbi despre limba în care gândești este că o zi de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă."
Nichita Stănescu

Nichita Stănescu — "Frunză verde de albastru"

Şi-am zis verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
şi-am zis pară de un măr,
minciună de adevăr,
şi-am zis pasăre de peşte,
descleştare de ce creşte,
şi secundă-am zis de oră,
curcubeu de auroră,
am zis os de un schelet,
am zis hoţ de om întreg,
şi privire-am zis de ochi
şi că-i boală ce-i deochi.
Frunză verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
că am zis doar un cuvânt
despre întregul pământ,
şi de bine-am zis de morţi
şi de şase-am zis la sorţi,
şi am zis unu de doi
şi zăpadă de noroi,
şi am vrut să fac cu gura
focul ce-l făcea arsura
că n-am fost trezit, că dorm
pe un cal cu şa de domn,
alergând pe-un câmp de noapte,
de la unu pân’ la şapte -
de la şapte pân’ la zece
mi-a căzut o viaţă rece,
de la frunză pân’ la umbră
mi-a căzut o viaţă dublă
ca pământul şi cu lună,
noaptea când stau împreună.
Şi-am zis verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
pe care mă ţin călare
cu capul la cingătoare,
cu călcâiul la spinare
şi cu ochiul în potcoave,
şi cu inima-n silabe
de mă duc mări, mă duc
ca toamna frunza de nuc,
ori ca iarna frunza albă
de la floarea de zăpadă…
Frunză verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
potcovit pe lună plină
cu miros de la sulcină,
înhămat pe soare plin
tot cu miros de pelin,
şi ţinut de gât cu mine
tot în dragoste de tine,
că mi-a fost crescut pe umăr
de din doi în doi un număr,
tot din trei în trei o iarbă
şi din patru-n patru-o salbă,
şi din cinci în cinci un pom,
şi din şase-n şase-un om.
Frunză verde de albastru,
mă doare un cal măiastru,
văd în faţă mov şi verde,
coloarea care mă perde,
corcov văd cu veselie,
coloarea ce nu se ştie,
mai aud şi-un sunet sus
care nu a fost adus
în timpan de oameni vii,
în a fi şi a nu fi,
când îmi cade umbră lungă
pe sub ochii grei cu pungă.
Şi-am zis aripă de pene
ca să zbor cu ea prin vreme,
şi-am zis măr ca să zic sâmburi,
şi-am zis pom ca să zic scânduri,
şi-am zis nord ca să zic suduri
şi dulceaţă ca să sudui,
şi-am zis inimă la piatră
şi cântec la tot ce latră,
şi potcoavă
la octavă,
şi uscată la jilavă,
tot le-am potrivit pe dos
pe un fluieraş de os,
din osul de la picior
care-mi cântă cu fior,
şi din osul de la mână
fluierând o săptămână,
din osul de la arcadă
recea lumii acoladă
peste două oase mari
unde stau ochii polari.
Şi-am cântat din coasta mea
din vertebra ca o stea,
de-a-ncălecare pe-o şa,
pe o şa de cal măiastru,
foaie verde de albastru.

Mircea Vintilă - "Frunză verde de albastru"



Muzica: Mircea Vintila
Versuri: Nichita Stanescu
by Mircea Vintila (YouTube)

Nichita Stănescu - interviu de Adam Puslojic


by 2sorinacho (YouTube)

Sursa imaginii (Sorin Adam - Nichita Stănescu - portret): Wikipedia, CC BY-SA 3.0

La mulţi ani, Mircea Vintilă! Aniversarea zilei

  Îndrăgitul cantautor Mircea Vintilă, unul dintre cei mai apreciaţi folkişti ai României, îşi aniversează astăzi ziua de naştere, împlineşte 65 de ani.
  Întrucât este dificil de cuprins o carieră strălucită de peste patru decenii într-o singură postare, am ales pentru azi numai următoarele melodii: "Constantin şi Veronica", "Barca", "Noros Cecer", "Frunză verde de albastru", "Miruna" şi "Vis de primăvară".
  La mulţi ani, Maestre!

Mircea Vintilă - Constantin şi Veronica (LIVE)


din spectacolul "Tandreţuri pentru femei cu cei 4 corifei" cu Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis şi Alexandru Andrieş
by comancorina (YouTube)

Mircea Vintilă şi trupa Brambura - Barca (Videoclip oficial)


by Intercont Music (YouTube)

Mircea Vintilă - Noros Cecer (Videoclip Oficial)


by Mircea Vintila (YouTube)

Mircea Vintilă - Frunză verde de albastru


by Mircea Vintila (YouTube)

Mircea Vintila & Brambura - Miruna (live)


by Mircea Vintila (YouTube)

Pasărea Colibri (Mircea Vintilă) - Vis de primăvară - LIVE


by iConcert.ro (YouTube)

Sursa foto: botosaninecenzurat.ro

VIDEOCLIP NOU: Virgil Ianţu - Ce bine că eşti. 2014

Virgil Ianţu a lansat recent videoclipul melodiei "Ce bine că eşti", piesă ce va face parte din primul său album solo intitulat "Ieri şi azi". Acest single este un cover, o versiune jazz / swing, după piesa compusă şi interpretată de Nicu Alifantis pe versurile lui Nichita Stănescu. Regia clipului îi aparţine lui Anthony Icuagu.
Noul album al lui Virgil Ianţu, care conţine melodii româneşti de succes reorchestrate într-o manieră swing, va fi lansat oficial pe 28 februarie.



Music video by Virgil Iantu performing Ce bine ca esti. (C) 2014 Universal Music Romania
by VirgilIantuVEVO

Cântec (poezie de Nichita Stănescu)

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
două culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Sursa imagine: Virgil Iantu (Facebook)

Imagini de toamnă superbe. Culorile toamnei - 12

"Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!"
Nichita Stănescu


Autumn Garden Mosaic - Japanese Garden. Portland, Oregon (Flickr)


Last of Fall Colors (Flickr)


Serbia (Flickr)


Kücük Ayasofya Caddesi sunset - Istanbul, Turcia (Flickr)


The Falling Leaves (Flickr)


Ontario, Canada (Flickr)


Flickr


Flickr


Flickr


Flickr

"Miercurea fără cuvinte" a început la Carmen.

Poate vrei să vezi şi Toamna este primăvara iernii (click!).

Virgil Ianţu - Ce bine că eşti. Cover-ul zilei (44)

Virgil Ianţu a lansat oficial single-ul "Ce bine că eşti", melodie ce va face parte din viitorul album intitulat "Ieri şi azi". Este un cover, o versiune jazz/swing, după piesa compusă de Nicu Alifantis pe versurile lui Nichita Stănescu.

"Acest album este o mica istorie a muzicii romanesti, e o colectie frumoasa care sper sa placa.
Nu are un public tinta anume, este dedicat celor care iubesc muzica romaneasca buna si poate fi ascultat si de catre cei care prefera SIMPLU dar si de cei care ascultau cu ani in urma Nicu Alifantis. Swing-ul este un gen destul de elitist si de nisa; piesele fiind romanesti, reprezentative pentru perioade diferite, sper sa placa pur si simplu, indiferent de varsta.
Daca vorbim despre Nicu Alifantis, de el ma leaga foarte multe, este un artist complex, nu stiu daca sunt romani care sa nu fi auzit de Alifantis sau care nu ii cunosc macar o piesa. Lasand la o parte subiectivismul nu cred ca va displacea cuiva CE BINE CA ESTI", a menţionat Virgil Ianţu pe site-ul personal.

Cântec (poezie de Nichita Stănescu)

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
două culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Nicu Alifantis - Ce bine că eşti



Virgil Ianţu - Ce bine că eşti (Nicu Alifantis)



Big band orchestra: Catalin Milea, Lucian Lucaci, Sebastian Mihail Georgian, Cristian Teodorescu, Sebastian Burneci, Silviu-Mihai Groaza, Adi Cojocaru, Laurentiu Moise, Ciprian-Mircea Partenie, Dumitru Cristian Labus, Ciprian Pop, Florian Radu, George Natsis, Adrian Mircea Flautistu, Vlad Popescu
Aranjament muzical: George Natsis
Productie: George Natsis si Adrian Despot
Credite interpret si compozitor: Nicu Alifantis
by Virgil Iantu (YouTube)

Sursa foto: Virgil Ianţu (Facebook)

UPDATE: Virgil Ianţu - Ce bine că eşti (videoclip nou, 2014)

31 august - ZIUA LIMBII ROMÂNE

Ziua limbii române: Şi doar în limba ta poţi râde singur, şi doar în limba ta te poţi opri din plâns

Limba noastră – maternă, oficială, literară, vorbită, scrisă, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată - este celebrată la 31 august, în numele celor 28 de milioane de vorbitori de limba română din toată lumea.

31 august - Ziua Limbii române

Pentru a atrage atenţia asupra importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua de 31 august a fost proclamata, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române, informează Ştirile TVR.

Ziua Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.

Manifestările naționale și cele internaționale își propun să unească pe 31 august pe cei care vorbesc şi simt românește şi dau ocazia de a ne reaminti că limba noastră-i o comoară şi că limba română este patria mea, iar dacă vreți să marcați acest eveniment, vorbiţi corect!

Ziua Limbii Române este sărbătorită şi în Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990, iar din 2006, în aceeaşi zi a fost organizat în fiecare an la Bucureşti, pe treptele Teatrului Naţional, "Concertul Limbii Române".

Cel care nu are cuvinte nu are idei

Învaţată în familie şi în şcoală şi apoi, iubită şi cultivată, sau ignorată, poluată sau uitată, limba e vie şi puternică pentru că exprimă, uneşte sau dezbină, defineşte identitatea, se moşteneşte şi se lasă moştenire.

“Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană” afirma Petre Ţuţea.

Iar Vasile Alecsandri spunea despre limba română că este “tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile trecute.”

Limba română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică. Concluziile lor şi ale celor care se îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu:

"A vorbi despre limba în care gîndești este că o zi de sărbătoare. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanță aparte, îmi dau seama că ea o are! Această observație, această relevație am avut-o abia atunci când am învățat o altă limbă."

Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi zicători.

Oda “Limba noastră” a poetului Alexe Mateevici a devenit chiar imn naţional al Republicii Moldova, limba română fiind liantul unităţii etnice şi spirituale a neamului românesc.

Citeşte articolul integral pe stiri.tvr.ro.

În limba ta

În aceeaşi limbă
Toata lumea plânge,
În aceeaşi limbă
Râde un pământ.

Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.

În limba ta
Ţi-e dor de mama,
Şi vinul e mai vin,
Şi prânzul e mai prânz.
Şi doar în limba ta
Poţi râde singur,
Şi doar în limba ta
Te poţi opri din plâns.

Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde,
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta,
Cu-al tău pământ,
Cu cerul tău în faţă,
Tu taci atuncea
Tot în limba ta.

poezie de Grigore Vieru

Nichita Stănescu, 80 de ani de la naştere

Marele poet român Nichita Stănescu ar fi împlinit astăzi vârsta de optzeci de ani.



"Inspiraţia este fundamentul artelor, în genere. Ea este exact ca impulsul electric care stârneşte fulgerul între doi poli. În momentul în care tensiunea între doi poli se creează, fulgerul apare. Fără fulger nu poate să existe fulger." - Nichita Stănescu

Ce bine că eşti
Nichita Stănescu

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
două culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.

Nicu Alifantis - Ce bine că eşti!



Ploaie în luna lui Marte
Nichita Stănescu

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odaii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.

Paula Seling şi Nicu Alifantis - Ploaie în luna lui Marte (Live, Sala Radio, 2008)



"Într-o zi, în curtea din spatele blocului, o libelula a întâlnit un marţian şi l-a întrebat:
- Tu eşti un marţian, marţianule?
- Sigur că sunt un marţian, libelulo, a răspuns el.
[...] au mai stat de vorba, după care [...]
- Cred ca ar trebui să ne căsătorim, a spus libelula.
- Da! Cu siguranţă ar trebui să ne căsătorim, i-a răspuns libelulul fiindcă, din dragoste pentru ea, marţianul se transformase într-un libelul."

"Cinstea nu este o vocaţie, cinstea este o opţiune." - Nichita Stănescu

Ce bine că eşti!

Ce bine că eşti
Nichita Stănescu

E o întâmplare a fiinţei mele
şi atunci fericirea dinlăuntrul meu
e mai puternică decât mine, decât oasele mele,
pe care mi le scrâşneşti într-o îmbrăţişare
mereu dureroasă, minunată mereu.

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca nişte dălţi ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă, fericire, în sus, şi izbeşte-mi
tâmpla de stele, până când
lumea mea prelungă şi în nesfârşire
se face coloană sau altceva
mult mai înalt şi mult mai curând.

Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Două cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
două culori ce nu s-au văzut niciodată,
una foarte de jos, întoarsă spre pământ,
una foarte de sus, aproape ruptă
în înfrigurata, neasemuită luptă
a minunii că eşti, a-ntâmplării că sunt.



Life in Pictures a început la Costin.

Teo Luna patrata Stefania Schtiel Sorin Iulisa Rokssana Vania Bianca

Mănâncă şi tu ca să creşti mare!

Some rights reserved by Anirudh Koul

Ploaie în luna lui Marte (Nichita Stănescu)

Nichita Stănescu  (31 martie 1933 - 13 decembrie 1983)

Ploaie în luna lui Marte

Ploua infernal,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odaii erau
neliniştiţi, sub desene în cretă.
Sufletele noastre dansau
nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,
plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.
Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,
mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi
lăsasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,
cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,
şi noi ne iubeam prin mansarde.
N-aş mai fi vrut să se sfârşească
niciodată-acea lună-a lui Marte.



"Într-o zi, în curtea din spatele blocului, o libelula a întâlnit un marţian şi l-a întrebat:
- Tu eşti un marţian, marţianule?
- Sigur că sunt un marţian, libelulo, a răspuns el.
[...] au mai stat de vorba, după care [...]
- Cred ca ar trebui să ne căsătorim, a spus libelula.
- Da! Cu siguranţă ar trebui să ne căsătorim, i-a răspuns libelulul fiindcă, din dragoste pentru ea, marţianul se transformase într-un libelul."

Interviu cu Nichita Stănescu de Adam Puslojic



Rokssana Teo Aurora Schtiel Androxa Bianca