Domnişoara L. şi trupa lui Tarzy

Domnişoara L. era supraponderală, locuia la etajul 6, avea 67 de ani şi câţiva Pekinezi. Ieşea în fiecare zi la plimbare cu patrupedele în jurul blocului. Eu eram în clasa a treia şi o aşteptam cu nerăbdare în fiecare zi când veneam de la şcoală să iasă afară, ca să mă joc cu Tarzy şi ai lui. Numele de Tarzy provenea de la Tarzan şi îi aparţinea celui mai mic dintre câini.

De obicei îl vedeam pe Tarzy coborând scările de la intrarea în bloc în viteză, după el urmând agale încă trei câini şi stăpâna lor. Deci, avea în total patru animăluţe.
După ce îi smotoceam bine, ne vedeam de ale noastre, jucam fotbal, de-a v-aţi ascunselea sau alte jocuri specifice copilăriei în aer liber, care difereau mult de privitul cu ochii la monitor, ore în şir, al copiilor din ziua de azi.

La un moment dat Tarzy dispărea, iar domnişoara L. nu era preocupată de acest lucru, plimbându-se liniştită în continuare împreună cu câinii care rămâneau trei în jurul ei... Unde era al patrulea?
Începeam să-l caut prin zonă, să-l strig pe nume, iar el nimic.
Altădată ieşea fără el, dar ce să vezi?... Acesta apărea după aproximativ o oră şi completa trupa de la etajul 6, adică patru câini mititei!

După câteva zile de strigăte şi căutări, un vecin mi-a spus că de fapt sunt în total şapte Pekinezi... Domnişoara L. îi scotea la plimbare pe rând, în două grupuri, aşa explicându-se dispariţiile şi apariţiile neaşteptate ale micului Tarzy.



Sursa foto: pozecaini.com