Cu două ore în urmă
Pe Calea Victoriei
Două zâmbete s-au ciocnit
Mortal,
Fără șanse de
Recuperare.
Au sângerat tristețile,
Cocoșate de impact,
Neputințele,
Adunate în priviri exersate,
Au plâns trecuturile,
De încercări eșuate,
De spleen
Și
De iubiri micșorate,
Stereotipic,
Pe un singur suflet.
S-au desprins măștile
Trasate perfect
Peste obraji
Și au murit
Pe asfalt,
În pași de trecători
Neatenți.
Cu două ore în urmă
Pe Calea Victoriei
Două zâmbete s-au ciocnit
Irecuperabil,
Redundant,
Până au crescut
Într-un singur
Zâmbet,
Într-o singură
Persoană,
Într-o singură
Iubire.
Sursa: ChGabriela's Blog
O ştire dintr-asta să tot auzim zilnic. Foarte frumoasă poezia.
RăspundețiȘtergereÎmi place foarte mult alegerea ta, Cristi.
Îmi plac mult scrierile, Gabrielei. Eu i le citesc, cred că de mai bine de un an, chiar dacă nu i-am spus-o niciodată, o admir foarte mult pentru ceea ce scrie.
Îţi mulţumesc mult, Cristi, că ai împărtăşit cu noi această poezie minunată şi te felicit şi te admir totodată pentru că promovezi oameni valoroşi care merită toată atenţia noastră. :)
Multumesc! Si eu ii urmaresc blogul Gabrielei de vreo 2 ani.
ȘtergereIntotdeauna postările tale au pus în lumină lucruri varloroase şi întotdeauna când am putut avea acces la internet te-am citit cu mare plăcere. De data aceasta m-am răsfăţat cititnd această poezie plină de farmec.Voi vizita imediat blogul Gabrielei.
ȘtergereNumai bine Cristi!
Multumesc mult! Toate cele bune!
ȘtergereMultumesc, Cristi:)
RăspundețiȘtergereCu mult drag! :)
ȘtergereImi place. Chiar mult!
RăspundețiȘtergereImi pare bine!
ȘtergereSuperba poezia. Foarte frumos din partea ta sa promovezi oamenii talentati. Felicitari Gabriela!
RăspundețiȘtergereMultumesc!
Ștergere