 |
| Imagine: puffy-bichon-maltez.blogspot.ro |
Acum vreo 10 ani, când a adus-o prima şi ultima dată pe Bella la birou, căţeluşa ne-a lăsat un dar pe mochetă... Noroc că mânca numai hrană uscată şi treaba mare avea aceeaşi consistenţă ca mâncarea. Astfel, răhăţelul a fost colectat imediat cu succes de stăpână, mocheta rămânând intactă şi aparent curată.
Iubitul ei lucra în acelaşi birou cu noi. Într-o zi vorbea cu mama lui la telefon despre Bella, O. nefiind de faţă...
- A mâncat ceva azi-dimineaţă?
Primind un răspuns negativ din partea mamei, i-a replicat sec:
- Las' că mănâncă ea când i-o fi foame, dă-o dreacu'!
Daca nu-i bolnava cam asa si este ! :)
RăspundețiȘtergereAici nu se aplica "daca ma iubesti, iubeste-mi si cainele" ? :)
Catelusa trecea printr-o perioada de adaptare, fiind primele ei zile intr-un camin nou. Apoi a inceput sa manance. :)
ȘtergereIn privinta iubirii, de la teorie la practica e cale lunga. :))
Sărmana căţeluşă, mă îndoiesc că mama soacră are vreun sentiment de afecţiune faţă de ea, după expresia tăiosă, cu care-şi încheie replica, (mai ales când vine de la o femeie). :)
RăspundețiȘtergereReplica taioasa finala ii apartine iubitului ei. :))
ȘtergereUffff, acum îmi dau seama de greşeala mea, scuză-mă te rog, Cristi! Acum înţeleg mai bine. :)
ȘtergereDezgustator! Scuze ca iti e coleg ... si poate ti-o fi si prieten, dar mi se pare gretzos.
RăspundețiȘtergereAm fost colegi de serviciu acum cativa ani. Prieten nu mi-e, ca n-am asemenea prieteni neciopliti. :))
ȘtergereMa bucur :)
Ștergere