Sărbătoarea îngerilor |
Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil este sărbătoarea pe care Biserica o dedică îngerilor. Astfel, în data de 8 noiembrie nu îi prăznuim doar pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci, totodată, toate cetele îngereşti. De asemenea, ca sărbătoare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a fost prăznuită de Biserică începând cu secolul al V-lea.
Vechimea sărbătorii este de cincisprezece secole, iar la origine a fost doar o prăznuire a Sfântului Arhanghel Mihail. Părintele Ene Branişte afirmă că, în secolul al V-lea, a fost construită o biserică închinată Sfântului Arhanghel Mihail la Thermele lui Arcadius din Constantinopol şi, iniţial, sărbătorirea era legată de amintirea sfinţirii acestei biserici. Ulterior, sfera sărbătoririi a fost lărgită, fiind sărbătorit şi Sfântul Arhanghel Gavriil. În cele din urmă, sărbătoarea a devenit o zi de prăznuire a tuturor cetelor îngereşti (Liturgica Generală).
Sărbătoarea se numeşte "Soborul Sfinţilor Arhangheli", deoarece aminteşte de tradiţia care atestă modul în care a pus capăt Sfântul Arhanghel Mihail revoltei îngerilor răi. În momentul în care Satana a căzut împreună cu cei care l-au urmat în răzvrătirea lui, Sfântul Arhanghel Mihail ar fi spus: "Să luăm aminte! Să stăm bine, să stăm cu frică înaintea Celui ce ne-a făcut pe noi şi să nu cugetăm cele potrivnice lui Dumnezeu. Să luăm aminte ce au pătimit cei ce erau împreună cu noi zidiţi şi cum se împărtăşeau cu noi din dumnezeiasca lumină. Să luăm aminte cum, îndată, din lumină s-au prefăcut în întuneric pentru mândria lor şi din înălţime au fost aruncaţi jos, în adânc. Să luăm aminte cum a căzut din cer luceafărul cel ce răsărea dimineaţa şi s-a sfărâmat pe pământ". După ce a rostit aceste cuvinte, toate cetele îngereşti au început să cânte cântare de laudă. "Deci această conglăsuire a sfinţilor îngeri s-a numit sobor îngeresc, adică luare aminte, o cugetare, o glăsuire, o unire; căci împreună şi cu un glas slăvesc pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, pe Sfânta Treime".
Sfântul Arhanghel Mihail este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pierirea Sodomei şi Gomorei. I s-a arătat lui Iacov când fugea de mânia fratelui său Isav şi a vrăjitorului Valaam, care voia să blesteme poporul Israel. Tot el este cel care a venit şi l-a întărit pe Iosua, fiul lui Navi, înainte de începerea cuceririi Canaanului.
Gavriil, îngerul care aduce vestea bună
Al doilea arhanghel pe care îl sărbătorim la 8 noiembrie - Gavriil - are misiunea de a vesti oamenilor tainele cele mari. El este înfăţişat în icoane cu un crin în mână, ceea ce arată bucuria pe care o aduce şi veştile bune. Tradiţia arată că datorită înfăţişării sale plăcute, a fost ales şi trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria pentru a-i vesti taina cea mare a întrupării Domnului. Tot el a adus vestea zămislirii Maicii Domnului, a vestit în templu Sfântului Zaharia că soţia lui va naşte la bătrâneţe pe Sfântul Ioan Botezătorul. Gavriil a dus la cer rugăciunea Fecioarei Maria când petrecea în templu şi i-a adus hrană îngerească, în Sfânta Sfintelor. Tot el a vestit păstorilor că în Betleem s-a născut Mesia şi a cântat „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!“. El a descoperit magilor taina întrupării, a liniştit pe Iosif când voia s-o părăsească pe Fecioara Maria şi i-a poruncit mai târziu să fugă în Egipt cu Pruncul şi apoi să se întoarcă în Nazaret.
Cele nouă cete îngereşti
Învăţătura despre fiiinţele spirituale, nevăzute, care locuiesc într-o lume la care omul nu are acces decât după moarte este întâlnită în mai multe religii, cu diferite nuanţe şi idei proprii. În Ortodoxie, învăţătura despre îngeri este un capitol important din doctrină. Urmând învăţăturii Sfinţilor Părinţi din primele secole creştine, în special cea a lui Dionisie Pseudoareopagitul, autorul cărţii „Despre ierarhia cerească“ (secolul al VI-lea), Biserica Ortodoxă învaţă că îngerii sunt fiinţe spirituale create de Dumnezeu înaintea lumii văzute, pentru a-l slăvi pe Dumnezeu şi a vesti oamenilor voia Sa. Numărul lor nu este cunoscut. Ei sunt împărţiţi în nouă cete sau triade, după modelul Sfintei Treimi: serafimii, heruvimii, scaune (tronuri), domnii, puteri, stăpâniri, începătorii, arhangheli şi îngeri. Împărţirea lor este făcută în funcţie de apropierea lor de Tronul Ceresc, de Dumnezeu Însuşi. Alături de arhanghelii sărbătoriţi la 8 noiembrie este foarte cunoscut şi arhanghelul Rafael, menţionat în Biblie. În general, îngerii ocrotesc popoare, localităţi şi oameni.
Celelalte sărbătoriri ale Sfinţilor Arhangheli în cursul anului bisericesc
În cursul anului bisericesc mai există patru sărbători cu referire la Sfinţii Arhangheli. Pe 6 septembrie este prăznuită o minune a Sfântului Arhanghel Mihail, săvârşită la Chones, în Colose, din Frigia. A devenit o sărbătoare a întregii Ortodoxii începând cu secolul al XI-lea, odată cu domnia lui Manuil I Comnenul. Celelalte trei sărbătoriri sunt legate exclusiv de Sfântul Arhanghel Gavriil. Două dintre ele sunt denumite Soboare şi sunt prăznuite pe 26 martie, respectiv 13 iulie. Dacă în privinţa celui de-al doilea sobor nu avem detalii prea multe, motivul sărbătoririi pierzându-se cu timpul, primul este, în mod sigur, generat de prezenţa Sfântului Arhanghel Gavriil în sărbătoarea de Buna Vestire. Soborul prăznuit pe 26 martie este foarte vechi, fiind atestat încă din secolul al V-lea şi menţionat în Tipicul Ierusalimului şi al Mănăstirii „Sf. Sava“ (Liturgica Generală).
Cultul îngerilor în Biserica Ortodoxă, în trecut şi prezent
În primele secole, cultul îngerilor a fost un subiect destul de controversat, acest lucru fiind cauzat în mod cert de amestecul nepotrivit al gnosticilor. Aceştia le supralicitau în mod forţat puterea, considerându-i intermediari între Dumnezeu şi oameni. Cât despre populaţia păgână, pentru aceştia îngerii erau confundaţi cu diverse divinităţi locale. Ştim că, la evrei, secta eseniană a supralicitat puterea îngerilor, ajungând să refuze din anumite puncte de vedere închinarea directă la Dumnezeu. Sfântul Apostol Pavel critică aceste manifestări existente şi în comunitatea din Colose, avertizând: „Nimeni să nu vă smulgă biruinţa printr-o prefăcută smerenie şi printr-o făţarnică închinare la îngeri, încercând să pătrundă în cele ce n-a văzut şi îngâmfându-se zadarnic cu închipuirea lui trupească“ (Col. 2, 18). Rătăcirea eseniană o regăsim aşa cum am spus şi la gnostici, ceva mai târziu. Din această, pricină părerile Sfinţilor Părinţi din primele veacuri sunt destul de diferite privind cultul îngerilor. Sfântul Irineu de Lyon nu recunoaşte existenţa unui cult al îngerilor, în timp ce Origen şi Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful îl susţin. Începând cu secolul al IV-lea, cultul îngerilor cunoaşte o perioadă înfloritoare, dezvoltându-se din ce în ce mai mult. Cu toate acestea, Canonul 35 al Sinodului de la Laodiceea (343) precizează: „Nu se cuvine creştinilor să părăsească Biserica lui Dumnezeu şi să se îndepărteze, şi să invoce pe îngeri, şi să facă adunări, căci acestea sunt oprite. Deci, de se va afla cineva că stăruieşte în idolatria aceasta ascunsă, să fie anatema, căci a părăsit pe Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi a venit la idolatrie“ (Canoanele Bisericii Ortodoxe, Sibiu, 2005, p. 248).
Canonul face referire directă la manifestările gnostice şi nu interzice cultul îngerilor. Ca urmare a manifestărilor gnostice şi considerării îngerilor drept intermediari între Dumnezeu şi om, cultul îngerilor căpătase o funcţie fundamentală, uitându-se de relaţia directă între Dumnezeu şi om. În Biserica Ortodoxă, cultul sfinţilor îngeri s-a dezvoltat armonios şi prezintă mai multe forme de exprimare. După cum afirmă părintele Ene Branişte, acestea constau în: „invocarea puterii lor supranaturale în rugăciuni, consacrarea unei zile pe săptămână (luni), slujbele speciale (Acatiste, Canoane), rugăciunile şi imnele compuse de marii imnografi creştini, dar mai ales bisericile închinate lor şi sărbătorile rânduite în cinstea lor.
Îngerii care ne ocrotesc cel mai mult
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu şi oameni. Ei au grijă şi milă de creştini şi îi ajută mai mult decât ceilalţi îngeri. Tradiţia bisericească arată că s-a hotărât data de 8 noiembrie pentru cinstirea specială a celor doi arhangheli pentru că opt este simbolul vieţii veşnice, iar luna a noua simbolizează cele nouă cete îngereşti. Sfântul Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creştine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de lupta icoana marelui arhanghel. Sfântul Gavriil este protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, dar şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos. Sfântul Gavriil ocroteşte pe fecioare, acoperă pe mame, păzeşte pe prunci, duce rugăciunile cele fierbinţi la Dumnezeu şi aduce înapoi împlinirea cererilor. El slujeşte tainelor celor mari şi ajută la înmulţirea şi mântuirea neamului omenesc.
Jandarmeria Română are ca ocrotitori pe cei doi arhangheli sărbătoriţi şi de aceea, în toate unităţile de jandarmerie din întreaga ţară, se vor oficia slujbe religioase. (informații preluate din Ziarul Lumina)
Sursa: Sărbătoarea îngerilor (AGENŢIA DE ŞTIRI BASILICA)
La mulţi ani celor care îşi sărbătoresc astăzi onomastica de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil!